Luna aceasta am asistat la două lansări cu echipaj uman ale unor companii spatiale private: Virgin Galactic și Blue Origin.
Vehiculele spațiale au fost diferite, dar ambele su efectuat zboruri suborbitale în timpul cărora cei aflați la bord au avut pentru câteva minute senzația de imponderabilitate.
Trebuie să remarcăm faptul că ambele companii private au făcut progrese semnificative în ultimii ani și de această dată zborurile au fost reușite.
Totuși, altitudinea acestor zboruri a fost de numai 88 km pentru Virgin Galactic și 107 km pentru Blue Origin. La o altitudine atât de mică atracția gravitațională a Pământului este semnificativă și nu putem vorbi de imponderabilitate în sensul propriu al cuvântului.
Atunci cum se explică "imponderabilitatea" pe care au simțit-o călătorii din aceste vehicule?
Pentru început, haideți să ne gândim la un exemplu din viața de zi cu zi: atunci când suntem în lift și acesta pornește în jos, avem senzația că pentru câteva secunde devenim mai ușori. De fapt, greutatea noastră e aceeași, dar această senzație apare deoarece liftul are o accelerație îndreptată în jos.
Accelerația liftului este limitată de interacțiunile cu atmosfera și cu obiectele din jur, deci nu ajungem chiar să plutim prin lift.
Dar vehiculele suborbitale de la cele două companii au ajuns totuși în ionosferă, o zonă în care atmosfera este extrem de rarefiată și frecările sunt neglijabile. De asemenea, nu aveau nici alte obiecte în jur cu care să interacționeze.
De aceea, după oprirea motoarelor (în cazul Virgin Galactic) sau după separarea de racheta purtătoare (în cazul Blue Origin) vehiculele respective s-au mișcat doar sub acțiunea greutății. Accelerația vehiculului și accelerația gravitațională a pasagerilor erau egale și de aceea pasagerii aveau senzația de imponderabilitate atunci când se raportau la sistemul de referință al navei suborbitale.
În realitate, greutatea lor nu dispăruse, ci se mișcau odată cu nava cu accelerația gravitațională din locul respectiv (are o valoare puțin diferită față de cea de la suprafața pământului).
După care, vehiculele respective au reintrat în zona densă a atmosferei, au început să aibă frecări cu aerul și senzația de imponderabilitate a dispărut.
Putem spune că ceea ce au simțit pasagerii acestor zboruri nu e o imponderabilitate în sensul propriu al cuvântului ci o imponderabilitate relativă.
Dar pentru cei care nu au avut ocazia să zboare spre alte planete și această senzație înseamnă ceva.
