sâmbătă, 25 decembrie 2021

Telescopul Spațial James Webb

Telescopul Spațial James Webb înainte de lansare 
Sursa foto: nasa.gov

 După mai multe amânări, pe 25 decembrie 2021 a fost lansat în spațiu Telescopul Spațial James Webb.

Acesta este succesorul telescopului spațial Hubble lansat in 1990.

James Webb este cel mai mare telescop spațial construit vreodată și sperăm că va putea vedea inclusiv zonele îndepărtate ale Universului pentru a studia astfel nașterea primelor galaxii.

Telescopul a fost realizat printr-o colaborare internațională între agențiile spațiale din Europa și America.

Oglinda telescopului are un diametru de 6,5m și este alcătuită din 18 segmente pentru că nu ar fi încăput întreagă în racheta lansatoare.

Suprafata reflectorizantă este formată dintr-o peliculă de aur depusă pe un suport de beriliu întărit cu fibre de carbon.

Întregul telescop va avea dimensiunile de 21m x 14m.

Pentru a putea fi lansat, telescopul a fost pliat în interiorul rachetei și în prima lună după lansare va urma un proces complex de depliere pentru a ajunge la dimensiunile de lucru.

Vor urma apoi alte 5 luni pentru punerea în funcțiune a diferitelor echipamente cu care e dotat telescopul și după 6 luni de la lansare sperăm să primim primele imagini realizate cu acest telescop.

Un alt aspect interesant îl reprezintă orbita telescopului. El va fi poziționat în punctul Lagrange L2 (la aproximativ un milion de kilometri de Terra) și va fi orientat permanent cu spatele spre Soare, Terra și Lună și cu fața spre exteriorul Sistemului Solar. În felul acesta se dorește să fie eliminate influențele date de lumina celor 3 corpuri cerești și se speră că vom obține imagini de o calitate mai bună.

Acum telescopul a fost lansat și rămâne de văzut ce descoperiri se vor face cu ajutorul lui.


Dacă doriți mai multe informații despre acest telescop le găsiți pe https://jwst.nasa.gov



 

joi, 21 octombrie 2021

Lumina de la capatul tunelului

 Sunt perfect conștient că situația epidemiologică actuală este gravă și nu încerc să o bagatelizez.

Dar cred că deja se zărește "lumina de la capătul tunelului" și acest lucru ne dă un pic de sperantă.

Azi, pentru prima oară după câteva luni de zile rata de infectare în București a fost mai mică decât ieri.

Diferența e mică și ar putea fi o variație statistică, dar se înscrie deja într-un trend care face să se contureze un maxim. Dacă nu a fost atins, va fi atins în zilele următoare, dar vorbim deja de un maxim, după care rata începe să scadă.

Ce înseamnă asta?

Pandemia încă nu s-a terminat. Vor mai fi infectați și morți, dar din ce în ce mai puțini.

Nu au dreptate nici apocalipticii care vorbesc de milioane de morți în România (nu e posibil așa ceva), dar nici cei care nu vor nici o restricție. Realitatea este între cele două extreme.

Măsurile de protecție sunt încă necesare: vaccinați-vă, purtați masca, evitați expunerile inutile!

Este utilă și extinderea folosirii certificatelor "verzi".

Dar nu se justifică măsuri disperate de genul unui lockdown total.

În primul rând vaccinați-vă (dacă nu ați făcut-o deja)!

Respectați măsurile și deja putem spera că vom trece și peste această perioadă grea.



sâmbătă, 9 octombrie 2021

Premiile Nobel 2021

 


Au fost anunțate premiile Nobel pe anul 2021.
Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat cercetătorilor Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann și Giorgio Parisi pentru contribuții deosebite la înțelegerea sistemelor complexe.
Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat cercetătorilor Benjamin List și David MacMillan pentru dezvoltarea organocatalizei asimetrice.
Premiul Nobel pentru Medicină a fost acordat cercetătorilor David Julius și Ardem Patapoutian pentru descoperirea receptorilor termici și tactili.


miercuri, 25 august 2021

Raportul privind schimbările climatice



  La începutul lunii august a fost publicat un raport privind schimbările climatice alcătuit de mai mulți experți din întreaga lume.

 Ca de obicei, jurnaliștii au anunțat evenimentul folosind titluri bombastice (fără să citească raportul) după care au și uitat de el și au trecut la alte subiecte.

 Eu am preferat să citesc raportul, să compar datele din el cu studiile anterioare și abia apoi să trag concluzii.

 Raportul afirmă că în ultimele decenii a avut loc o încălzire a climei cu 1,1 grade. Acesta e un fapt și nu poate fi contestat.

 Numai că în previziunile făcute prin anii '80-'90, se spunea că până în 2020 vom asista la o creștere a temperaturii cu 5 grade. Așadar, există o creștere, dar mult mai mică decât cea prognozată.

În raport se mai arată că de fapt, clima este rezultatul mai multor factori și nu există o dependență liniară între cantitatea de dioxid de carbon produsă de om și temperatură. Eu spuneam asta și înainte, dar acum au ajuns și ei oficial la această concluzie.

 Se recunoaște că există o variabilitate naturală a climei, dar peste acesta s-a suprapus și o influență antropică. Concluzie rezonabilă, comparabilă cu ce vă spuneam și eu anterior.

 Aici trebuie precizat că până în anul 1850 a existat o epocă numită "Mica perioadă glaciară" și dacă ne comparăm cu acea perioadă e normal să existe o încălzire. Deci o parte din cele 1,1 grade sunt rezultatul normal al sfârșitului glaciațiunii, dar există și o componentă antropică a acestei încălziri.

 Totuși observ că raportul se concentrează doar pe ultimele decenii sau eventual ultimele secole, deși Pământul are 4 miliarde de ani. Dacă ne raportăm la întreaga istorie a Terrei, constatăm că perioada actuală este o perioadă caldă, dar nu cea mai caldă care a existat.

 În privința viitorului, experții nu s-au mai hazardat să propună un singur scenariu ci 5 scenarii diferite, dintre care cel mai pesimist vorbește de o încălzire accelerată (scenariu pe care îl consider improbabil), dar altele sunt mai moderate, existând și un scenariu în care temperatura mai crește puțin și apoi începe să scadă.

 Pentru viitorul apropiat este de așteptat să avem în continuare o climă caldă (scenariile indică valori între 1,2-1,9 grade peste valorile din 1850). 

 Cum ne va afecta acest lucru pe noi?

 În primul rând, trebuie spus că în nici unul dintre scenarii nu se pune problema ca viața să dispară de pe Terra, dar vor exista anumite schimbări în anumite zone.

 Zonele cele mai afectate vor fi zonele polare, ghețarii alpini și zonele litorale.

 România va fi afectată destul de puțin și aș zice că mai degrabă în bine. 

 Variația nivelului mării nu ne va afecta semnificativ. Va micșora puțin lățimea plajelor, dar majoritatea teritoriului țării este suficient de sus pentru a fi ferit de inundații.

 O oarecare creștere a temperaturii va aduce unele schimbări în agricultură: va trebui să extindem suprafețele irigate, dar vom putea cultiva o serie de alimente pe care azi le importăm.

 Iernile vor fi mai blânde, deci vom cheltui mai puțin pentru încălzire.

 În schimb, alte zone ale lumii vor fi afectate mai puternic, existând inclusiv state insulare care ar putea să dispară (în scenariul pesimist).

 De aceea se pune problema de a controla (pe cât posibil) acest proces de încălzire.

 O parte din factorii care determină clima nu depind de noi, deci nu vor putea fi controlați.

 Dar putem acționa în sensul limitării emisiilor de gaze care contribuie la efectul de seră (în primul rând dioxidul de carbon). 

 Acest lucru înseamnă că va trebui să renunțăm la combustibilii fosili și să-i înlocuim cu alternative ecologice. 

  Chiar și fără încălzirea climatică va trebui să găsim alternative energetice, pentru că rezervele de petrol se apropie deja de sfârșit.

 O altă direcție este cea a sporirii eficienței energetice în toate domeniile.

 Deci e bine să ne pregătim pentru o economie mai ecologică.


marți, 20 iulie 2021

Imponderabilitatea relativă din zborurile suborbitale

 


 Luna aceasta am asistat la două lansări cu echipaj uman ale unor companii spatiale private: Virgin Galactic și Blue Origin.

 Vehiculele spațiale au fost diferite, dar ambele su efectuat zboruri suborbitale în timpul cărora cei aflați la bord au avut pentru câteva minute senzația de imponderabilitate. 

  Trebuie să remarcăm faptul că ambele companii private au făcut progrese semnificative în ultimii ani și de această dată zborurile au fost reușite.

 Totuși, altitudinea acestor zboruri a fost de numai 88 km pentru Virgin Galactic și 107 km pentru Blue Origin. La o altitudine atât de mică atracția gravitațională a Pământului este semnificativă și nu putem vorbi de imponderabilitate în sensul propriu al cuvântului.

 Atunci cum se explică "imponderabilitatea" pe care au simțit-o călătorii din aceste vehicule?

 Pentru început, haideți să ne gândim la un exemplu din viața de zi cu zi: atunci când suntem în lift și acesta pornește în jos, avem senzația că pentru câteva secunde devenim mai ușori. De fapt, greutatea noastră e aceeași, dar această senzație apare deoarece liftul are o accelerație îndreptată în jos.

Accelerația liftului este limitată de interacțiunile cu atmosfera și cu obiectele din jur, deci nu ajungem chiar să plutim prin lift.

 Dar vehiculele suborbitale de la cele două companii au ajuns totuși în ionosferă, o zonă în care atmosfera este extrem de rarefiată și frecările sunt neglijabile. De asemenea, nu aveau nici alte obiecte în jur cu care să interacționeze.

 De aceea, după oprirea motoarelor (în cazul Virgin Galactic) sau după separarea de racheta purtătoare (în cazul Blue Origin) vehiculele respective s-au mișcat doar sub acțiunea greutății. Accelerația vehiculului și accelerația gravitațională a pasagerilor erau egale și de aceea pasagerii aveau senzația de imponderabilitate atunci când se raportau la sistemul de referință al navei suborbitale.

 În realitate, greutatea lor nu dispăruse, ci se mișcau odată cu nava cu accelerația gravitațională din locul respectiv (are o valoare puțin diferită față de cea de la suprafața pământului).

După care, vehiculele respective au reintrat în zona densă a atmosferei, au început să aibă frecări cu aerul și senzația de imponderabilitate a dispărut.

Putem spune că ceea ce au simțit pasagerii acestor zboruri nu e o imponderabilitate în sensul propriu al cuvântului ci o imponderabilitate relativă.

Dar pentru cei care nu au avut ocazia să zboare spre alte planete și această senzație înseamnă ceva.  

 

 

marți, 25 mai 2021

Bucharest Tech Week 2021

 Săptămâna trecută a avut loc ediția 2021 a Bucharest Tech Week.

Anul acesta evenimentul s-a desfășurat online și a fost mai puțin strălucitor decât edițiile anterioare.

Are totuși meritul că a continuat tradiția chiar și în aceste vremuri de pandemie și a reunit pasionații de tehnologie.

marți, 4 mai 2021

Nuanțări necesare

 Am evitat o vreme să scriu despre COVID-19 pentru că era un virus nou și nu existau suficiente date despre el.

Acum a trecut mai mult de un an de la debutul pandemiei și avem ceva mai multe date din care putem să tragem unele concluzii.

Datele demografice publicate de I.N.S. ne arată că în anul 2020 a avut loc o creștere puternică a mortalității.

Dar dacă ne uităm la cauzele acestor decese observăm că există cel puțin două componente: pe de o parte există oameni care au murit de COVID și pe de altă parte există o serie de oameni care au murit din cauza restricțiilor implementate de guvern (oameni care erau deja bolnavi și nu s-au mai putut trata pentru că s-au închis spitalele, oameni care s-au îmbolnăvit de la prea mult stat în casă, oameni care și-au pierdut veniturile și nu au mai avut cum să-și îngrijească sănătatea etc.)

Totuși modelele teoretice ne arată că numărul de vieți salvate prin aceste restricții ar fi mai mare decât numărul celor care au fost uciși de restricții.

Numai că acest raționament este valabil în cazul persoanelor nevaccinate.

Acum avem și persoane vaccinate, iar vaccinurile aprobate în Uniunea Europeană și-au dovedit deja eficiența. 

Dacă la început exista o reticență legată de faptul că vaccinurile erau prea noi  și insuficient testate, acum avem milioane de persoane vaccinate și se vede că aceste vaccinuri chiar funcționează.

Revenind la problema restricțiilor, dacă pentru persoanele nevaccinate exista justificarea că numărul vieților salvate e mai mare decât cel al oamenilor uciși de restricții, în cazul persoanelor vaccinate restricțiile ucid oameni și nu salvează nimic.

De aceea, în cazul persoanelor vaccinate ar trebui ridicate restricțiile și ar trebui să li se permită să își reia toate activitățile, indiferent de rata de infectare pentru că pe ei nu îi mai afectează virusul.

Vaccinarea trebuie să continue pentru că aceasta este soluția de ieșire din pandemie.

Iar în cazul persoanelor nevaccinate restricțiile trebuie aplicate gradat, în funcție de rata de infectare, urmând să fie ridicate atunci când situația epidemiologică va permite.

Asta ar trebui făcut ca să salvăm cât mai multe vieți. În alte țări au început deja să se aplice asemenea măsuri și ar trebui să luăm și noi exemplu de la ei.

Iar celor care invocă egalitatea ca pretext pentru a aplica restricții și persoanelor vaccinate le amintim că primul dintre drepturile omului este dreptul la viață. Așadar trebuie să luăm acele măsuri care salvează cât mai multe vieți.


Update 1:

 În insulele Seychelles se înregistrează o situație atipică care a fost folosită de antivacciniști ca argument în favoarea poziției lor: există un procent mare de vaccinați dar numărul infectărilor a crescut.

Trebuie să lămurim și acest aspect. În primul rând, în țara respectivă nu se folosesc vaccinurile Pfizer și Moderna pe care le folosim în UE ci niște chinezării ieftine și cu eficiență mai mică. Deci nu se poate extrapola cazul lor la vaccinurile noastre. Vaccinurile Pfizer și Moderna și-au dovedit deja eficiența în toate țările în care au fost folosite.

Totuși, chiar și în cazul acelor vaccinuri cu eficiență mai mică se observă că deși unii s-au mai infectat, rata de infectare este mai mică la cei vaccinați și nici unul dintre cei vaccinați nu a murit. De murit mor doar cei nevaccinați. Deci chiar și acele vaccinuri ieftine au avut un efect. 

Update 2:

Statisticile Eurostat confirmă că fenomenul pe care l-am observat în România este prezent în toate țările europene. Mortalitatea a crescut semnificativ, dar morții de COVID reprezintă doar o parte din această creștere. O altă componentă o reprezintă cei care au murit din cauza restricțiilor (în primul rând bolnavi care nu au mai putut să se trateze, dar și alte categorii).


joi, 22 aprilie 2021

Update

 După amartizarea din februarie roverul Perseverance și-a început activitatea. Mai întâi s-a asigurat că a ajuns cu bine și sistemele sunt funcționale, apoi ne-a transmis câteva fotografii din craterul Jezero, iar în ultimele zile a început o serie de activități cu caracter practic.

A fost realizat primul zbor al unui minielicopter pe Marte. Minielicopterul Ingenuity este practic o dronă și are rolul de a testa posibilitățile de transport aerian în atmosfera marțiană. 

Acest gen de vehicule ar putea fi de mare folos în misiunile viitoare.

O altă realizare a fost producerea de oxigen din atmostera marțiană. Oxigenul a fost produs din dioxid de carbon printr-o metodă electro-chimică. 

Acest lucru este important deoarece viitoarele misiuni cu echipaj uman vor avea nevoie de oxigen pentru cosmonauți dar și pentru motoarele navelor spațiale de întoarcere. 

Dacă putem produce acest oxigen direct pe Marte înseamnă că nu mai trebuie să-l cărăm de pe Terra.

Acestea sunt deocamdată primele rezultate obtinute dar cu siguranță vor urma și altele.


joi, 18 februarie 2021

Amartizare



Sondele lansate spre planeta Marte  in luna iulie 2020 au ajuns deja acolo.

Sonda chineza (Tianwen-1) si cea araba (Hope) au fost plasate pe orbite în jurul lui Marte, iar în această noapte roverul Perseverance lansat de NASA a amartizat cu bine în craterul Jezero și a transmis prima imagine din care rezultă că amartizarea a fost un succes.

Perseverance este cel mai mare și mai complex rover care a fost trimis până acum pe Marte.

După cum îi spune și numele, craterul Jezero este un lac secat, în care cercetătorii speră să găsească urme de viață.

O altă premieră o reprezintă faptul că roverul este dotat și cu un minielicopter numit Ingenuity.

Acum rămâne de văzut ce descoperiri vor face aceste misiuni spațiale pe Marte.

vineri, 8 ianuarie 2021

CES 2021



În perioada 11-14 ianuarie 2021 are loc noua ediție a tradiționalului târg de tehnologie CES.

Este cel mai important târg de tehnologie, la care participă firme renumite din întreaga lume.

Spre deosebire de anii trecuți, anul acesta târgul se desfășoară doar în format digital din cauza restricțiilor impuse de pandemia COVID-19.

Firmele își vor prezenta noile produse, dar vor exista și o serie de conferințe pe teme legate de tehnologii.

Și în anii trecuți a existat o secțiune dedicată tehnologiilor medicale, dar anul acesta componenta medicală va fi mult mai vizibilă. Există și evenimente specifice pentru tehnologiile legate de combaterea COVID-19.

De asemenea, vor fi mai vizibile tehnologiile care facilitează munca la distanță.

Dar nu vor lipsi nici tehnologiile care deja erau în trend: AI, IoT, drone, roboți de tot felul, 5G și altele.

Vor fi prezentate și ultimele tehnologii legate de smart cities și smart homes, vehicule electrice și vehicule autonome.

Nu au fost uitate nici domeniile de etertainment, e-sports, gaming, VR, AR și smart lifestyle.

Cu siguranță vor exista și surprize.