Premiile Nobel 2025

 

Alfred Nobel

Au fost anunțate premiile Nobel pentru științe pe anul 2025

Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină a fost câștigat de cercetătorii Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi pentru descoperirile lor privind toleranța imună periferică care împiedică celulele sistemului imunitar să atace propriul organism.

Premiul Nobel pentru Fizică a fost câștigat de cercetătorii John Clarke, Michel H. Devoret și John M. Martinis pentru descoperirea efectului de tunelare quantică la nivel macroscopic în circuite electrice.

Premiul Nobel pentru Chimie a fost câștigat de cercetătorii Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi pentru că au dezvoltat un nou tip de arhitectură moleculară numit cadre metal-organice.

În zilele următoare urmează să fie anunțați și laureații premiului Nobel pentru literatură și pentru pace.

Pentru mai multe detalii puteți accesa site-ul https://www.nobelprize.org/

Cum poate fi doborâtă o dronă

 

Recentele incursiuni ale unor drone rusești în spațiul aerian al NATO (inclusiv în România) ridică problema apărării antidronă.

Aici nu vom dezbate aspectele politice, juridice sau diplomatice ale unor asemenea incidente ci doar partea tehnică legată de modul în care putem să ne protejăm de asemenea aparate de zbor.

Dronele sunt aparate de zbor fără pilot la bord. Majoritatea dronelor au totuși un pilot undeva departe care le dirijează de la distanță.

Deși există și drone capabile să zboare la înăltimi mari, majoritatea dronelor militare zboară la joasă înălțime, în primul rând pentru a fi mai greu de reperat pe radar.

De asemenea, dronele au dimensiuni mai mici și sunt mult mai ieftine decât un avion clasic.

Din acest punct de vedere, trimiterea unor avioane F16 dotate cu rachete care costă jumătate de milion de euro nu se prea justifică. Sigur că o dronă poate fi doborâtă și așa, dar nu merită.

Teoretic, F16 mai are și un tun de 20 mm, dar este orientat în lungul fuzelajului, ceea ce îl face nepractic pentru doborârea dronelor și în plus, rezerva de muniție existentă la bord îi ajunge doar pentru 5 secunde de tragere. Tunul respectiv nu a fost gândit ca armă principală ci ca una de rezervă pentru situații limită sau pentru focuri de avertisment în cazul misiunilor de poliție aeriană.

Așadar, F16 nu e cea mai bună opțiune în acest caz.

Și atunci cam ce am putea folosi?

Pe plan mondial există o gama larga de arme care pot fi folosite, dar eu mă voi referi la cele disponibile în țara noastră.

Avem mai multe aparate portabile care pot bruia semnalul dronelor și dacă o dronă pierde legătura cu baza, ea ori aterizează, ori se autodistruge. 

Aceste dispozitive sunt utile împotriva multor categorii de drone, dar există și drone rezistente la bruiaj. În plus, aceste dispozitive au o rază de acțiune limitată, deci nu putem acoperi cu ele întregul teritoriu al țării.

Dronele cele mai mici, de recunoaștere, pot fi doborâte și cu o pușcă de vânătoare cu alice, dar de cele mai multe ori nu își pune nimeni mintea cu ele. Se pune problema neutralizării unor astfel de drone doar dacă survolează zone sensibile.

Mai problematice ar fi dronele de atac (Geran sau altele similare).  

Partea bună ar fi că aceste drone au o viteză relativ mică și pot fi doborâte cu tunuri antiaeriene clasice (chiar și cele din perioada comunistă).

Din această gamă, România dispune de sisteme antiaeriene autopropulsate Gepard (producție Germania), dar și de tunuri antiaeriene A436 Model 1980 (producție românească) sau Oerlikon GDF-203 (produs în Elveția). 

Toate acestea sunt bune pentru apărarea locală antidronă. Nu ne-am permite să umplem toată granița cu asemenea sisteme, dar am putea să amplasăm câte unul sau două în localitățile din vecinătatea graniței cu Ucraina și astfel să ne asigurăm că dronele rusești nu atacă zonele locuite.

Dacă totuși se preferă interceptarea aeriană a dronelor (de exemplu pentru o dronă care pătrunde prin zona dintre localități), o soluție mai potrivită decât F16 ar fi elicopterele IAR 330 SOCAT care au o viteză de zbor compatibilă cu cea a dronelor Geran (și altele similare) și dispun de un tun turelat de 20 mm, mai potrivit pentru doborârea dronelor decât tunul de pe F16.

Așadar, există chiar și la noi posibilități de doborâre a dronelor ostile, plus că în cazul unui război, pe lângă armamentul existent aici putem aduce și trupe din alte state NATO cu armamentul disponibil în țările respective.

Hidrogenul

 

 Hidrogenul este prezentat de unii ca o sursă de energie curată și de aceea consider că ar fi bine să discutăm puțin și despre el.

Hidrogenul este cel mai ușor și mai simplu dintre elementele chimice. Atomul de hidrogen este alcătuit dintr-un singur proton și un singur electron.

Hidrogenul poate reacționa cu oxigenul și din această reacție rezultă apă dar și o cantitate semnificativă de energie. 

Această energie poate fi valorificată și ca energie termică în motoare (cum ar fi cel de rachetă) sau în diferite procese industriale, dar poate fi convertită și în electricitate cu ajutorul pilelor de combustie.

Avantajul ar fi că din această reacție nu rezultă dioxid de carbon sau alți poluanți ci doar vapori de apă.

Problema este că deși hidrogenul este cel mai răspândit element din Univers (este materia de bază din care sunt făcute stelele), hidrogenul în formă pură este destul de rar pe Pământ. 

Există mult hidrogen pe planeta noastră, dar cea mai mare parte nu e în formă pură ci legat în alte molecule (apă, metan, grăsimi, proteine, glucide și multe altele).

Există și unele zăcăminte subterane de hidrogen pur. Acest hidrogen extras direct din pământ se numește "hidrogen alb" și este o sursă de energie curată, dar deocamdată cantitatea care a putut fi extrasă din asemenea zăcăminte e foarte mică față de nevoile omenirii. 

Cea mai mare parte a hidrogenului folosit de oameni provine din descompunerea unor molecule care conțin atomi de hidrogen.

În funcție de substanța care e descompusă pentru a obține hidrogen, avem două tipuri de hidrogen: "hidrogenul gri", produs prin descompunerea metanului și "hidrogenul verde" produs prin electroliza apei.

Hidrogenul "gri" este mai ieftin și în prezent este cea mai folosită metodă de producere a hidrogenului.

Problema este că în urma descompunerii moleculelor de metan rezultă și o cantitate semnificativă de dioxid de carbon, iar din arderea hidrogenului obținut în acest fel am obține o cantitate de energie mai mică decât dacă am arde direct metanul.

Așadar, acest tip de hidrogen nu e o soluție potrivită pentru a obține energie, dar rămâne o metodă utilă pentru a obține hidrogenul necesar în diferite procese industriale.

În timpul electrolizei folosite la obținerea hidrogenului "verde", nu se produce dioxid de carbon, dar acest tip de hidrogen este mult mai scump. În plus, dacă electricitatea folosită e produsă în termocentrale, atunci nu se produce dioxid de carbon la electroliză, dar se produce în termocentrală, deci nu am rezolvat nimic.

Singura variantă care ar putea prezenta un avantaj din punct de vedere ecologic ar fi cea în care obținem hidrogen "verde" folosind curent electric produs prin metode nepoluante cum ar fi centrale nucleare, hidrocentrale, turbine eoliene sau panouri fotovoltaice.

Iar hidrogenul astfel produs ar putea fi util din punct de vedere energetic doar dacă ar fi folosit la mașini dotate cu pile de combustie. 

Dar și aici ar trebui să găsim metode de scădere a prețului, care în prezent e ridicat.

În orice altă variantă ar fi mult mai convenabil să folosim alte surse de energie.

Bucharest Tech Week 2025

 Astăzi a început o nouă ediție a Bucharest Tech Week. 

Prima manifestare cadrul acestei săptămâni dedicate tehnologiei este Bucharest Tech Expo care are loc la Romexpo în zilele de 14-15 iunie 2025.

Anul acesta expoziția este dominată de mașinile electrice și hibride, dar mai sunt prezente și alte tehnologii, legate de roboți, smart home, e-sports, e-health, energie și altele.

Începând de luni Bucharest Tech Week va continua cu o serie de conferințe legate de diferite arii ale tehnologiilor.

Mai jos vă prezentăm câteva imagini de la Bucharest Tech Expo:

De ce avem nevoie de hidrocentrale

Hidrocentrala Vidraru

 

În ultima ședință a CSAT, s-a stabilit ca hidrocentralele sa devina obiective strategice de siguranță națională.

Din comentariile apărute pe net îmi dau seama că nu toată lumea a înțeles această decizie și de aceea voi încerca să explic de ce avem nevoie de hidrocentrale.

Pe de o parte, hidrocentralele produc o energie "verde", fără emisii de dioxid de carbon sau alți poluanți. Există asociații care protestează împotriva lor folosind pretexte ecologiste de genul că în timpul construcției hidrocentralei se vor tăia doi copaci sau vor muri 3 cărăbuși, dar trebuie să privim imaginea de ansamblu: o centrală pe cărbune care ar produce aceeași energie ar polua mult mai mult.

Pe de altă parte, hidrocentralele reprezintă o formă de energie pe care o putem controla foarte bine și de aceea au un rol important în echilibrarea rețelei electrice.

Panourile fotovoltaice sau centralele eoliene produc energie când vor ele, nu când avem noi nevoie.

Termocentralele sau centralele nucleare au cicluri de oprire și repornire care durează până la câteva zile, deci nu putem să le pornim și să le oprim în funcție de consumul momentan.

În schimb, hidrocentralele pot fi oprite și pornite rapid și astfel putem să corelăm producția de energie cu cererea consumatorilor.

Zilele trecute am văzut cum peninsula iberică a rămas fără electricitate. Centralele lor fotovoltaice au ieșit din funcțiune (încă se cercetează de ce) și nu au avut cu ce să echilibreze rețeaua. 

Dacă Spania ar fi avut suficiente hidrocentrale, ar fi pornit hidrocentralele pe măsură ce fotovoltaicele nu mai funcționau și ar fi reușit să treacă peste acel moment. Dar pentru că nu aveau suficiente hidrocentrale, au rămas în pană de electricitate.

Tocmai pentru a preveni asemenea evenimente avem și noi nevoie de hidrocentrale.

Software european

 În ultima perioadă se pune tot mai des problema securității datelor personale dar și a intervențiilor unor state ostile în politica europeană. 

Una din porțile de intrare ale celor care ne fac probleme o reprezintă softul produs în alte zone geografice și care adesea conține porțiuni de cod malițios.

De aceea, se pune problema găsirii unor alternative europene la diverse servicii informatice.

Câteva exemple au fost centralizate pe site-ul https://european-alternatives.eu/ 

Găsiți aici alternative europene la Google, Office, Instagram, X sau alte servicii software.

E o inițiativă binevenită.

Cum verificăm ochelarii polarizati

 

Ochelarii cu lentile polarizate sunt utili pentru a elimina reflexiile nedorite când călătorim pe zăpadă, pe malul unei ape sau în alte situații în care pot sa apară asemenea reflexii.

Din păcate am constatat ca există și comercianți necinstiți care pretind ca vând ochelari polarizați dar in realitate vând doar niște ochelari cu lentile din plastic colorat.

De aceea e bine să știm cum verificăm dacă ochelarii pe care îi vinde un comerciant sunt polarizați sau nu.

Lumina este o unda electromagnetică transversală. 

În lumina naturală, oscilațiile electromagnetice au loc în toate direcțiile, dar în lumina polarizată au loc într-un singur plan. 

Lentilele polarizante lasă să treacă numai lumina care oscilează într-un anumit plan.

Dacă ne uităm prin aceste lentile la o sursă de lumină polarizată (de exemplu ecranul unui laptop, telefon mobil sau tabletă) vom vedea că există unghiuri pentru care lumina trece prin lentile (când planul de polarizare al ecranului coincide cu planul de polarizare al lentilei) dar și unghiuri pentru care lumina nu mai trece prin lentile (când planul de polarizare al ecranului e perpendicular pe planul de polarizare al lentilei).

Se poate vedea și în cele două fotografii de mai sus că lumina trece când ochelarii sunt ținuți orizontal în fața ecranului unui laptop și nu trece când sunt ținuți vertical.

În schimb, la lentilele nepolarizate nu vom observa nici o diferență atunci când rotim lentila în fața unui ecran.

În felul acesta putem verifica dacă ochelarii respectivi chiar sunt polarizați și putem să nu ne lăsăm păcăliți.

CES 2025

 

În perioada 7-11 ianuarie 2025 are loc la Las Vegas o nouă ediție a tradiționalului târg de tehnologie CES.

Este cel mai important târg de tehnologie, la care participă firme renumite din întreaga lume. 

Firmele își vor prezenta noile produse, dar vor exista și o serie de conferințe pe teme legate de tehnologii.

Anul acesta, cele mai importante realizări vin din zona AI. Inteligența artificială pare să pătrundă peste tot: în calculatoare, telefoane, televizoare, electrocasnice, mijloace de transport, dispozitive medicale și multe altele.

Realizările de până acum arată că în majoritatea sectoarelor încă nu suntem în pericol ca inteligența artificială să înlocuiască omul, dar pentru anumite aplicații ea poate fi totuși utilă.

Vom vedea lansări de noi produse din categoriile clasice, dar și roboți tot mai inteligenți, mijloace de transport neconvenționale, produse electronice și electrocasnice tot mai smart și mai conectate la internet și multe altele.

Ca în fiecare an, vor fi cu siguranță și surprize.