Fenomenele meteo extreme

 

Atmosfera este un sistem dinamic instabil față de condițiile inițiale. De aceea vremea nu poate fi prevăzută cu precizie și vedem că uneori chiar și prognozele de pe o zi pe alta pot fi greșite (iar cele pe termen lung au o probabilitate și mai mare de a fi greșite).

Uneori, această instabilitate ia forma unor fenomene meteo extreme, cum ar fi furtuni, viscole, sau dimpotrivă secetă și caniculă.

Aceste fenomene au existat și în trecut și vor exista cu siguranță și în viitor.

Problema este că aceste fenomene produc pagube materiale și uneori victime umane.

Fenomenele meteo extreme nu pot fi împiedicate de om (cel puțin nu cu tehnologia actuală) și în unele cazuri nici nu pot fi prevăzute cu precizie.

Chiar dacă nu putem evita producerea lor, există  totuși niște măsuri prin care putem limita pagubele.

Deja se cam știe care sunt zonele inundabile și ar trebui interzise construcțiile în zonele respective.

În unele zone (cum ar fi zona Galați, recent afectată de inundații) au existat în trecut o serie de lacuri naturale care comunicau cu Dunărea și Prutul și preluau apa în perioadele ploioase apoi o eliberau lent în perioadele secetoase asigurând astfel un nivel rezonabil al apei pe tot parcursul anului. Aemenea lacuri erau Lacul Brateș, Balta Brăilei (actuala "Insula Mare a Brăilei") dar și salba de lacuri dintre Galați și Isaccea. 

Toate acestea au fost îndiguite și secate în mare măsură în perioada comunistă pentru a mai câștiga niște hectare de teren arabil. 

Nici din punct de vedere agricol nu a fost o afacere prea bună, pentru că terenurile obținute prin secarea lacurilor nu au stratul de cernoziom fertil care hrănește plantele și de aceea recoltele obținute sunt mici, dar prin secarea lor s-a eliminat acel mecanism natural de reglare a nivelului apei și acum vedem că în perioadele ploioase avem inundații în unele cartiere ale orașului iar în perioadele secetoase, nivelul Dunării scade atât de mult încât împiedică navigația.

Soluția ar fi să refacem aceste lacuri naturale. Chiar și din punct de vedere economic am câștiga mai mult din turism și pescuit decât câștigăm acum din agricultura de pe terenurile respective și în plus am reface mecanismul natural de protecție împotriva inundațiilor.

În zonele în care nu au existat în mod natural asemenea lacuri putem construi baraje și lacuri artificiale cu rol de regularizare a râurilor și care pot avea și alte întrebuințări (irigații, piscicultură, hidrocentrale, etc.)

Un alt lucru pe care îl putem face este creșterea suprafețelor împădurite, care au și ele un rol în limitarea scurgerilor torențiale.

În funcție de condițiile locale, mai pot fi luate și alte măsuri.

Așadar, nu putem evita producerea unor fenomene meteo extreme, dar se pot lua măsuri pentru limitarea efectelor acestora.

Noaptea Cercetătorilor

 

În fiecare an se organizează un eveniment numit "Noaptea Cercetătorilor" prin care cercetătorii din diferite domenii își prezintă o parte din activități în fața publicului larg.

Anul acesta, noaptea cercetătorilor va avea loc pe data de 27 septembrie în București dar și în alte localități din țară.

În București, evenimentul se va desfășura în mai multe locații:

• Casa Filipescu-Cesianu 
• Muzeul "Grigore Antipa" 
• Parcul Lumea Copiilor 

La toate locațiile veți găsi standuri ale institutelor de cercetări sau ale universităților la care sunt prezentate și date despre activitatea acestora, dar și experimente concrete pentru public.

Pentru alte orașe, verificați evenimentele din localitatea dumneavoastră.

Transportul electric

 

Se vorbește din ce în ce mai mult despre transportul electric. Avantajul este că e mai puțin poluant decât petrolul.

Automobilul electric este deja prezent pe piață, dar așa cum observă utilizatorii, performanțele acestui tip de automobil încă nu sunt la nivelul automobilului pe benzină sau motorină, în timp ce prețurile acestor automobile sunt mai mari decât cele ale mașinilor cu combustibili fosili. O altă problemă (poate cea mai mare problemă) e lipsa stațiilor de încărcare.

Totuși, tehnologia progresează permanent și performanțele automobilelor electrice se îmbunătățesc și sperăm că nu e departe ziua în care automobilele electrice vor deveni o normalitate.

Pe de altă parte, avem și mijloace de transport electric pentru care tehnologiile sunt deja puse la punct, cum ar fi trenul electric, tramvaiul, metroul, troleibuzul și altele. 

Acestea au avantajul că nu necesită o baterie de stocare ceea ce implicit înseamnă un randament mai bun decât la automobilul electric și pe de altă parte, prețul este mult mai accesibil.

În schimb, au dezavantajul că pot circula numai pe trasee prestabilite, pe când automobilul ne duce exact în punctul în care avem nevoie.

Aș zice că în acest moment cred că e indicat să investim mai mult în aceste mijloace de transport în comun care folosesc curent electric prin electrificarea totală a căilor ferate, înlocuirea autobuzelor cu troleibuze în orașe, dezvoltarea liniilor de metrou și altele asemenea. 

Prin aceste investiții putem obține un transport mai ieftin și mai puțin poluant.

Iar în viitor ne putem gândi și la trecerea la automobile electrice, dar pentru asta trebuie să dezvoltăm în primul rând rețeaua de stații de încărcare electrice și de asemenea să așteptăm noile modele de automobile electrice cu raport calitate-preț mai bun decât în prezent.

Bucarest Tech Expo 2024

 În perioada 14-16 iunie 2024 are loc la Romexpo o nouă ediție a Bucharest Tech Expo.

Anul acesta, partea cea mai bine reprezentată este cea legată de vehicule electrice. 

Puteți vedea o gamă largă de mașini electrice, dar și scutere electrice, biciclete electrice sau alte categorii de vehicule:

Nu puteau lipsi nici roboții:

Sunt prezente și diferite tehnologii smart home:

Nu a fost uitată nici industria de gaming:

Dar și alte tehnologii:

Bucharest Tech Expo poate fi vizitat gratuit pe bază de înregistrare și multe din tehnologiile prezentate acolo pot fi testate la fața locului.

Ecologism vs. ecologie (sau cum distrug ecologiștii planeta)

 

Mai întâi voi explica cei doi termeni pe care oamenii adesea îi confundă:

Ecologia este o știință care studiază interdependența dintre diferite specii de viețuitoare precum și între viețuitoare și mediul în care trăiesc. Savanții care studiază ecologia se numesc ecologi.

Ecologismul este o doctrină politico-economică care folosește ecologia ca pretext pentru atingerea unor scopuri politico-economice. Activiștii din acest domeniu se numesc ecologiști.

Unele scopuri urmărite de ecologiști sunt mai vizibile (de exemplu politicienii ecologiști urmăresc să ocupe posturi în parlament, guvern sau alte structuri de conducere), altele sunt mai puțin vizibile.

Un exemplu ar fi protestele anti-fracking din România. La data respectivă erau două firme care căutau gaze de șist pe teritoriul țării noastre: firma americana Chevron și firma rusească Gazprom. Dar toate protestele au fost îndreptate numai împotriva firmei americane și nici unul împotriva firmei rusești ceea ce înseamnă că de fapt pe ecologiști nu îi interesa protecția mediului ci doar compromiterea firmei americane pentru a asigura monopolul firmei rusești. La fel au procedat și în alte țări.

Iar dacă ecologiștii vă lasă imaginea unor tineri naivi care militează pentru păsărele și floricele din pură convingere, e bine să știți că GretaThumberg a devenit milionară în urma activităților ei și nu e singura care e plătită de anumite firme pentru a protesta împotriva firmelor concurente.

De regulă, ecologiștii protestează întotdeauna împotriva industriei occidentale și niciodată împotriva marilor poluatori din Rusia sau Iran.

Dacă ecologiștii s-ar limita la a protesta împotriva firmelor celor mai poluante, poate că ar mai fi cum ar mai fi. Reducerea poluării e o dorință legitimă.

Dar unii ecologiști protestează inclusiv împotriva ecologiei. 

Există ecologiști care protestează împotriva hidrocentralelor și a altor energii verzi, obligând astfel țările în care acționează să folosească energii mai poluante (petrol, cărbuni etc.). 

Recent au avut loc proteste ecologiste împotriva construirii unei fabrici de mașini electrice (care poluează foarte puțin), ceea ce obligă oamenii să folosească mașini pe benzină sau motorină (care poluează mai mult).

Există și alte cazuri în care vedem că ecologiștii luptă împotriva ecologiei și astfel în loc să salveze planeta așa cum pretind, ei de fapt distrug planeta. 

În concluzie, am tot respectul pentru ecologi și ecologie, folosesc pe cât posibil tehnologii nepoluante și susțin acest gen de tehnologii, am plantat sute de pomi și în general sunt un pasionat de natură, dar nu susțin cererile aberante ale unor organizații și partide ecologiste care au ajuns să protesteze inclusiv împotriva energiilor verzi.

Despre directiva UE privind performanta energetica a clădirilor

 

 În ultimele zile au apărut în presă o mulțime de articole care pun pe seama unei directive UE interzicerea centralelor de apartament sau a sobelor cu lemne.

Pentru că multe din articolele respective conțineau afirmații aberante din punct de vedere tehnic, am citit și eu directiva ca să vedem totuși ce ne cere UE.

Dacă doriți sa citiți personal documentul, îl găsiți aici.

Directiva are în vedere limitarea folosirii combustibililor fosili pentru încălzirea locuințelor.

Pentru început e bine să clarificăm noțiunea de combustibili fosili. Această categorie include petrol, gaze naturale, cărbuni și alte materiale care se extrag din pământ și produc căldură prin ardere.

Biomasa (inclusiv lemnul) și biogazul, etanolul și alți biocombustibili nu sunt combustibili fosili și UE nu are nici un motiv să îi interzică pentru că biocombustibilii sunt neutri din punct de vedere climatic. 

Așadar, nu se pune problema interzicerii sobelor pe lemne sau alți biocombustibili.

În privința gazelor, directiva nu cere interzicerea centralelor de apartament (nici măcar nu sunt menționate centralele de apartament) ci renunțarea treptată la orice formă de încălzire pe bază de gaze naturale, inclusiv la actualele CET-uri pe gaze, deci va trebui să se treacă treptat la soluții de încălzire mai ecologice, cum ar fi pompele de căldură sau panourile solare sau centrale geotermale sau altele.

De asemenea se cere renunțarea la ceilalți combustibili fosili (petrol, cărbuni etc.) în favoarea energiilor regenerabile.

Aș mai sublinia un aspect: directiva se referă în primul rând la construcțiile noi. Dacă aveți deja o centrală de apartament sau altă instalație de încălzire pe gaze, nu vine nimeni să vă ia centrala.

În directivă mai sunt prevăzute și alte măsuri legate de eficiența energetică a clădirilor, cum ar fi izolarea termică, dotarea clădirilor care au parcări sau garaje cu instalații pentru încărcarea vehiculelor electrice, folosirea recuperatoarelor de căldură și altele.

Prima aselenizare privată

 Dacă în urmă cu 10 ani firmele spațiale private aveau doar încercări nereușite de lansare, între timp lucrurile au evoluat și acum asistăm la misiuni spațiale complexe ale unor firme private.

Pe 22 februarie 2024 a avut loc prima aselenizare a unui modul lunar privat. Este un modul fără echipaj uman (cum au mai fost și altele trimise pe lună), dar noutatea este că de data aceasta vorbim de o misiune privată și nu de una guvernamentală.

Pentru o asemenea misiune, numită IM-1, au colaborat mai multe firme.

Modulul robotic din clasa Nova-C, numit "Odysseus", a fost realizat de firma Intuitive Machines și are aproximativ dimensiunile unei cabine telefonice. 

Racheta purtătoare Falcon 9 a fost realizată de firma SpaceX.

De asemenea, firmele private au colaborat și cu agenția guvernamentală NASA care le-a pus la dispoziție infrastructura de lansare de la Kennedi Space Center și are câteva aparate științifice la bordul modulului.

Modulul a fost lansat pe 15 februarie și o săptămână mai târziu a aselenizat în apropiere de polul sud al lunii unde urmează să facă o serie de observații științifice.

Această regiune selenară prezintă un interes deosebit pentru misiunile viitoare datorită prezenței apei înghețate care ar putea fi utilă pentru misiunile cu echipaj uman.

CES 2024

 

În perioada 9-12 ianuarie 2024 are loc la Las Vegas o nouă ediție a tradiționalului târg de tehnologie CES.

Este cel mai important târg de tehnologie, la care participă firme renumite din întreaga lume.

Firmele își vor prezenta noile produse, dar vor exista și o serie de conferințe pe teme legate de tehnologii.

Vom vedea noutăți cu privire la inteligența artificială, sisteme avansate de transport aerian și naval, dar și tehnologii legate de industria auto, IoT și robotică, telecomunicații, smart cities, smart homes, smart education, e-sports, industria divertismentului, VR, AR, 3D printing, e-health, Metaverse și multe altele.

Energia nucleară

 

Încep prin a explica pe scurt ce este energia nucleară, iar apoi vom vedea ce putem face cu ea.

Energia nucleară este energia obținută din reacții nucleare.

Într-o reacție nucleară, numărul de nucleoni (protoni si neutroni) nu se modifică, în schimb se modifică energia de legătură dintre aceștia. 

În unele reacții putem obține un surplus de energie care poate fi folosită în alte scopuri.

Există două tipuri principale de reacții nucleare din care putem obține energie: fisiunea nucleară și fuziunea nucleară.

Încep cu fuziunea nucleară care este o reacție prin care doi nuclei mai mici se contopesc pentru a forma un nucleu mai mare.

Cel mai cunoscut ciclu de fuziune nucleară este ciclul prin care se obține heliul din hidrogen.

Această reacție are loc în mod natural în interiorul stelelor, inclusiv în interiorul Soarelui.

Ținând cont și de faptul că Soarele este sursa primară a energiei de pe Terra, putem spune că mai mult de 90% din energia de care dispunem provine direct sau indirect din fuziunea nucleară. Putem capta această energie în mod direct ca "energie solară", dar și alte forme de energie (eoliană, hidro, biomasă, combustibili fosili) provin într-o formă sau alta tot din energia captată de la Soare.

Pe Pământ am reușit să producem reacții de fuziune nucleară și să obtinem energie, dar avem probleme legate de controlul acestei reacții. 

Din acest motiv avem bombe cu hidrogen (în care declanșăm reacția de fuziune și nu ne mai interesează ce se întâmplă după), dar încă nu avem reactoare comerciale care să producă electricitate prin fuziune nucleară.

Totuși, progresele realizate în instalațiile de laborator ne dau speranțe și ne așteptăm ca în termen de câteva decenii să vedem și aplicații comerciale ale fuziunii nucleare.

În momentul în care se va reuși acest lucru, omenirea ar avea energia asigurată pe o perioadă mai lungă decât durata de viață a planetei și în plus, această energie este o energie "verde", care nu produce deșeuri toxice și nici dioxid de carbon.

Pânâ atunci, avem celălalt tip de energie nucelară și anume fisiunea nucleară.

Fisiunea nucleară este o reacție în care un nucleu mai mare se sparge în doi nuclei mai mici. Pentru anumiți izotopi, reacția are loc cu degajare de energie, iar această energie o putem folosi în diferite scopuri.

Fisiunea nucleară poate fi controlată de către om pentru aplicații comerciale (în principal productia de energie electrică).

Există mui multe elemente fisionabile, dar la ora actuală toate reactoarele comerciale folosesc uraniul.

Acest tip de reactoare nu generază dioxid de carbon, dar generază deșeuri radioactive, fapt care a atras criticile ecologiștilor extremiști. 

Totuși, trebuie spus că o centrală nucleară poluează mult mai puțin decât una pe cărbune și chiar dacă nu este 100% "verde", este o energie mult mai curată decât cărbunele sau petrolul și de aceea poate fi utilă în faza de tranziție până la apariția reactoarelor pe bază de fuziune nucleară.

Acesta este si motivul pentru care Uniunea Europeană a inclus energia nucleară în rândul energiilor acceptate pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Energia geotermala

 

    Straturile interioare ale Pământului sunt cu atât mai fierbinți cu cât sunt situate mai jos. 

    Crusta (stratul de la suprafață Pământului) este mai rece, dar în interiorul ei se simte totuși influența straturilor de sub ea.

    Acestei temperaturi ridicate îi corespunde o energie, numită energie geotermală.

    Există locuri în care energia geotermală ajunge în mod natural la suprafața pământului sub formă de vulcani, izvoare de ape termale și gheizere. 

    Energia geotermală poate fi captată și folosită de către om.

    Există vestigii arheologice care arată că primele utilizări ale energiei geotemale datează din antichitate, dar utilizarea sistematică a început în secolul XX.

    Cel mai simplu mod de a o folosi este să preluăm această energie pentru încălzirea locuințelor și producerea apei calde menajere. În acest scop pot fi folosite și straturi care nu au o temperatură foarte ridicată, iar centralele termice de acest tip au un cost rezonabil.

    O altă utilizare posibilă este producerea energiei electrice. Pentru aceasta se folosesc straturi cu temperatura mai ridicată, în care se pompează apă iar apa se transformă în aburi. Aburii sub presiune pun în mișcare o turbină conectată la un generator electric. Acest tip de centrală este ceva mai scumpă.

    Energia geotermală este o formă de energie "verde" pentru că nu emite fum sau alți poluanți.

    În prezent, țara care este cea mai avansată în acest domeniu este Islanda, unde peste 80% din energia termică pentru locuințe și 25% din energia electrică este produsă din surse geotermale.

    Și România are zone în care straturile geotermale sunt aproape de suprafață, iar în unele cazuri apele termale chiar ies la suprafață, dar acest potențial zace în mare parte nefolosit.

    În zona Bucureștiului există un potențial geotermal care ar putea asigura încălzirea clădirilor din capitală, dar până acum, singura utilizare a aceste energii este complexul Therme.

    Situații similare se întâlnesc și în alte zone ale țării.

    Cred că ar trebui să  investim mai mult în acest sector, în loc să importăm gaze și alți combustibili din străinătate.

Premiile Nobel 2023

 

Alfred Nobel

Au fost anunțate premiile Nobel pentru medicină, fizică și chimie.

Premiul Nobel pentru Medicină a fost acordat cercetătorilor Katalin Kariko și Drew Weissman pentru descoperiri care au permis realizarea vaccinurilor cu ARN mesager folosite pentru combaterea pandemiei de COVID-19.

Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat cercetătorilor Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L’Huillier pentru dezvoltarea unor metode de a genera pulsuri de lumină de ordinul attosecundelor care permit studiul dinamicii electronilor în materie. 

Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat cercetătorilor Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus și Alexei I. Ekimov pentru descoperirea și sinteza nanoparticulelor quantice.

Mai multe detalii despre fiecare găsiți pe https://www.nobelprize.org/ .

Mostre de asteroid

 NASA a reușit o premieră tehnologică remarcabilă: o sondă spațială fără echipaj uman a aterizat pe un asteroid, a prelevat mostre, le-a sigilat și apoi le-a trimis înapoi pe Pământ.

Aceasta nouă tehnologie va avea un efect semnificativ si asupra explorărilor spațiale următoare, pentru că ne permite să explorăm mai multe corpuri ceresti cu cheltuieli mai mici.

Dar dincolo de performanta tehnologică, se pune intrebarea de ce aveam nevoie să aducem aceste mostre pe Pământ.

Există asteroizi care intră în mod natural în atmosfera terestră și apoi cad pe Pământ. Dar atunci când cad, se întâmplă două lucruri:

1. În urma frecărilor cu atmosfera, asteroidul se încinge și temperatura ridicată produce anumite reacții chimice care modifică compoziția asteroidului.
2.  În momentul în care cade, asteroidul se contaminează cu microorganisme terestre și din acest motiv, atunci când găsim urme de viață pe un asteriod care a căzut în mod natural nu putem fi siguri niciodată dacă e vorba de viață terestră sau extraterestră.

De aceea a fost nevoie să fie aduse probe într-un mediu controlat care păstrează nealterată compoziția asteroidului și asfel pot fi studiate în mod riguros.

Acum va urma o etapă în care probele respective vor fi analizate de mai multe instituții de cercetare și vom vedea ce rezultate ne vor oferi aceste analize.

Avantaje și dezavantaje ale energiei fotovoltaice

 

Panourile fotovoltaice reprezintă o sursă de energie care nu emite gaze poluante  în atmosferă. Din acest punct de vedere am putea spune că e o energie "verde" și ne poate ajuta sa folosim mai puțini combustibili fosili.

Dar acest tip de energie are și unele dezavantaje.

Primul ar fi că energia fotovoltaică se produce numai ziua, iar noi avem nevoie de mai multă energie noaptea. Asta înseamnă că ori trebuie să folosim diverse soluții de stocare care cresc semnificativ prețul energiei, ori trebuie să mai folosim și alte surse de energie pentru a acoperi consumul pe timp de noapte. 

Un alt dezavantaj este că panourile fotovoltaice au un impact asupra mediului și în funcție de modul de utilizare, acest impact poate fi chia mai mare decât al altor forme de energie.

Cel mai puternic impact este reprezentat de distrugerea vegetației de sub panourile fotovoltaice. De aceea nu se recomandă amplasarea panourilor fotovoltaice pe terenuri fertile. 

Putem amplasa asemenea panouri pe acoperișurile clădirilor, deasupra parcărilor sau a altor zone acoperite cu beton sau asfalt, sau pe terenuri pe care oricum nu creștea nimic. 

Dar dacă amplasăm panouri fotovoltaice pe un teren agricol, facem mai mult rău decât bine. Chiar și din punct de vedere energetic, dacă pe terenul respectiv am cultiva plante care produc biocombustibili, am obține mai multă energie decât din panourile fotovoltaice, deoarece omenirea încă nu a descoperit un procedeu de captare a energiei luminoase mai eficient decât fotosinteza care se produce în plante.

În concluzie, panourile fotovoltaice ne pot ajuta să avem o energie mai verde, dar numai împreună cu alte forme de energie și numai dacă sunt folosite responsabil, fără a distruge zonele cu vegetație.

Sfârșitul erei petrolului

  În prezent ne confruntăm cu o creștere a prețurilor la gaze naturale, petrol și energie electrică precum și o perturbare a fluxurilor de aprovizionare.

 Dar razboiul din Ucraina nu a făcut decât să accelereze acest proces.

 Realitatea este că rezervele mondiale de petrol și gaze se apropie de sfârșit și de aceea societatea trebuie să se orienteze spre alte resurse, indiferent dacă ne place sau nu.

 România este una din primele țări care au simțit deja efectul epuizării resurselor și din exportatori de petrol (cum eram în perioada interbelică) am ajuns importatori de petrol. 

 Acum am ajuns în faza în care se epuizează și resursele din celelalte țări și în câteva decenii nu vom mai putea nici măcar să importăm petrol pentru că nu va mai fi de unde.

 În timp ce unii se bat pentru ultimele picături de petrol si gaze rămase (pentru că despre asta e vorba în războaiele din Irak, Siria, Ucraina sau Sudan), ceilalți e bine sa ne gândim ce vom face după ce se termină tot petrolul.

 În prezent, petrolul este folosit în aproape toate domeniile noastre: călatorim cu petrol (combustibil), ne îmbrăcăm cu petrol (țesături din fibre sintetice), mâncăm petrol (în mod direct sub formă de E-uri, dar și indirect prin substanțele chimice folosite în agricultură), folosim tot felul de obiecte din plastic (care e obținut din petrol) și multe altele.

 Pentru toate aceste domenii va trebui să găsim soluții.

 Pentru multe dintre ele soluțiile tehnice există deja.

 Energia electrică poate fi obținută și din surse regenerabile, ceea ce poate rezolva o parte din problema energetică. 

 Totuși nu ne putem baza doar pe energie solară și eoliană (care se produc când vor ele și nu când avem noi nevoie) și va trebui să găsim și alte surse. O posibilă soluție ar fi fuziunea nucleară, care a fost obținută în laborator, dar încă nu e disponibilă pentru utilizare comercială.

 Pentru transport putem folosi mașini și trenuri electrice, iar acolo unde nu e posibilă folosirea electricității putem folosi benzina sintetică obținută prin cracarea catalitică a uleiurilor vegetale, sau pentru anumite tipuri de motoare putem folosi direct uleiuri vegetale. 

 Pentru încălzirea clădirilor putem folosi pompe de căldură.

 Pentru îmbrăcaminte există o multitudine de fibre naturale care pot fi folosite.

 Multe obiecte pe care astăzi le facem din plastic ar putea fi confecționate și din alte materiale, iar pentru cele unde plasticul chiar e necesar, există deja bioplasticul.

 Pentru alimente există deja soluții care nu folosesc petrol.

 De asemenea și pentru celelalte domenii se pot găsi soluții.

 Problema ar fi că în prezent, multe din aceste soluții sunt mai scumpe decât petrolul. Dar vedem că pe măsură ce trece timpul, prețul petrolului crește, iar al solutiilor alternative scade, deci la un moment dat vom ajunge în faza în care va fi mai rentabil să folosim soluțiile alternative.

 Și ar mai fi o veste bună: știți "profețiile" care spun că dacă mai consumăm petrol în ritmul actual, peste 50 sau 100 de ani va veni "apocalipsa climatică"? Ei bine, nici dacă vrem nu putem consuma atâta petrol, pentru că pur și simplu nu mai există. Așadar, "apocalipsa climatică" va trebui să mai aștepte.

 

Ce inseamnă descoperirea făcută de telescopul James Webb

Recent, cercetătorii au anunțat că telescopul spațial James Webb a descoperit câteva galaxii masive foarte vechi, care conform modelului teoretic actual nu ar fi trebuit să existe în acel moment.

Am spus de mai multe ori și repet: știința se bazează pe date provenite din observații și experimente.

În cazul teoriei Big Bang, lucrurile stau în felul următor:

• Avem date experimentale suficiente pentru a afirma că Universul observabil este în expansiune
• O deducție logică este că această expansiune a început de undeva, de la un eveniment primordial pe care îl numim convențional "Big Bang"
• În schimb nu avem suficiente date experimentale pentru a susține toate detaliile teoriei actuale și de aceea detaliile trebuie privite cu rezervă

Descoperirea făcută de telescopul James Webb nu schimbă lucrurile stabilite deja prin date experimentale (Universul e tot în expansiune și acestă expasiune a început de undeva), dar schimbă unele din aceste detalii pentru care până acum nu aveam date experimentale.

CES 2023

 

În perioada 5-8 ianuarie 2023 are loc la Las Vegas o nouă ediție a tradiționalului târg de tehnologie CES.

Este cel mai important târg de tehnologie, la care participă firme renumite din întreaga lume.

Firmele își vor prezenta noile produse, dar vor exista și o serie de conferințe pe teme legate de tehnologii.

Vom vedea noutăți cu privire la mașini care se conduc singure, dar și alte tehnologii legate de industria auto, IoT și robotică, telecomunicații, smart cities, smart homes, smart education, e-sports, industria divertismentului, VR, AR, 3D printing, e-health, Metaverse și multe altele.

GoTech World 2022

 În perioada 3-4 noiembrie a avut loc la Romexpo evenimentul GoTech World 2022. 

Este cel mai mare eveniment dedicat tehnologiei din regiunea noastră și a cuprins o parte expozițională în care firmele din domeniu și-au prezentat oferta, dar și o serie de conferințe despre tehnologie.

Dezbaterile au avut loc pe mai multe categorii:

• Main Stage
• Cibersecurity Stage
• IT Ops Stage
• Business Transformation Stage
• Smart City Stage
• Java Stage
• DevOps Stage
• e-Business & Digital Marketing Stage
• Retail & e-Commerce Stage
• UX/UI Stage
• .NET Stage

În afară de partea tehnică a tehnologiilor, un accent interesant a fost pus pe partea umană.

Reprezentatna Estoniei (cea mai digitalizată țară din lume) spunea că digitalizarea din țara lor a început cu educația, pentru că degeaba ai niște platforme tehnologice ultraperformante dacă oamenii nu ștui să le folosească. E o investiție care dă roade după mai mulți ani (la ei a durat cam două decenii să ajungă la nivelul actual), dar rezultatele sunt foarte bune.

Un alt vorbitor din altă țară dezvotată tehnologic spunea că atunci când vorbim de Smart City, accentul trebuie să cadă pe City. Nu construim tehnologii de dragul tehnologiiilor, ci tehnologii care să ne facă viață mai bună.

Bineînțeles că au existat și prezentări legate de ultimele noutăți tehnologice din fiecare categorie în parte.

Prezentăm mai jos și câteva imagini de la eveniment: