Pe data de 7 mai 2022 a fost organizată o nouă ediție a ASTROFEST în Parcul Crângași.
Festivalul dedicat astronomiei se desfășoară între orele 11-22 și cuprinde standuri expoziționale ale mai multor institute, facultăți și organizații.
Pe scena festivalului au loc conferințe și prezentări legate de spațiul cosmic dar și de știință și tehnologie.
Odată cu războiul din Ucraina a revenit în atenția publicului problema radiațiilor nucleare.
Reacțiile nucleare sunt însoțite de emisii de radiații.
De la început e bine să precizăm că există un fond natural de radiații și acestea nu ne fac nici un rău atât timp cât nu depășesc anumite valori.
Problemele apar numai când radiațiile devin prea intense.
În reacțiile nucleare se produc radiații alfa, beta și gama.
Particulele alfa sunt nuclei de heliu accelerați la viteze mari.
Particulele beta sunt electroni accelerați.
Particulele gama sunt fotoni de înaltă energie.
Iodul nu ne protejează de nici una din aceste radiații.
În schimb, aceste radiații pot fi atenuate la trecererea prin diferite obstacole (ziduri, pământ, apă etc.) deci în caz de accident nuclear sau explozie a unei bombe atomice e o idee bună să ne adăpostim măcar în case, dacă nu în buncăre.
Aceste adăposturi nu elimină total radiațiile, dar le atenuează până la o limită la care să nu ne facă rău (sau măcar să ne facă mai puțin rău).
În funcție de tipul reacției nucleare se mai pot produce și anumiți izotopi radioactivi (nuclei care se descompun după un timp și emit radiații).
În unele reacții (nu în toate) se poate produce iod radioactiv. Doar dacă avem o situație de acest gen, pastilele cu iod stabil ar putea preveni acumularea iodului radioactiv în organism, dar eficiența lor este limitată iar de celelalte radiații oricum nu ne apără.
Momentan radioactivitatea este în limite normale și sper să rămână așa.
Dar dacă vom avea parte de accidente nucleare sau bombe atomice, în primul rând trebuie să vă adăpostiți și să urmăriți indicațiile autorităților.
Ei fac măsurători, văd despre ce radiații e vorba și vă vor sfătui în consecință.
Nu are rost să luați iod fără să fie indicat de medic. Iodul luat fără motiv poate avea efecte negative asupra sănătății.
În perioada 5-9 ianuarie 2022 are loc la Las Vegas o nouă ediție a tradiționalului târg de tehnologie CES.
Este cel mai important târg de tehnologie, la care participă firme renumite din întreaga lume.
Spre deosebire de anul trecut, când târgul s-a desfășurat online, anul acesta este posibil accesul fizic al vizitatorilor, dar cu măsuri sporite de securitate legate de pandemia de COVID-19.
Firmele își vor prezenta noile produse, dar vor exista și o serie de conferințe pe teme legate de tehnologii.
Vom vedea noutăți cu privire la mașini care se conduc singure, dar și alte tehnologii legate de industria auto, IoT și robotică, telecomunicații, smart cities, smart homes, smart education, e-sports, industria divertismentului, VR, AR, 3D printing, e-health și multe altele.
 |
| Telescopul Spațial James Webb înainte de lansare Sursa foto: nasa.gov |
După mai multe amânări, pe 25 decembrie 2021 a fost lansat în spațiu Telescopul Spațial James Webb.
Acesta este succesorul telescopului spațial Hubble lansat in 1990.
James Webb este cel mai mare telescop spațial construit vreodată și sperăm că va putea vedea inclusiv zonele îndepărtate ale Universului pentru a studia astfel nașterea primelor galaxii.
Telescopul a fost realizat printr-o colaborare internațională între agențiile spațiale din Europa și America.
Oglinda telescopului are un diametru de 6,5m și este alcătuită din 18 segmente pentru că nu ar fi încăput întreagă în racheta lansatoare.
Suprafata reflectorizantă este formată dintr-o peliculă de aur depusă pe un suport de beriliu întărit cu fibre de carbon.
Întregul telescop va avea dimensiunile de 21m x 14m.
Pentru a putea fi lansat, telescopul a fost pliat în interiorul rachetei și în prima lună după lansare va urma un proces complex de depliere pentru a ajunge la dimensiunile de lucru.
Vor urma apoi alte 5 luni pentru punerea în funcțiune a diferitelor echipamente cu care e dotat telescopul și după 6 luni de la lansare sperăm să primim primele imagini realizate cu acest telescop.
Un alt aspect interesant îl reprezintă orbita telescopului. El va fi poziționat în punctul Lagrange L2 (la aproximativ un milion de kilometri de Terra) și va fi orientat permanent cu spatele spre Soare, Terra și Lună și cu fața spre exteriorul Sistemului Solar. În felul acesta se dorește să fie eliminate influențele date de lumina celor 3 corpuri cerești și se speră că vom obține imagini de o calitate mai bună.
Acum telescopul a fost lansat și rămâne de văzut ce descoperiri se vor face cu ajutorul lui.
Dacă doriți mai multe informații despre acest telescop le găsiți pe https://jwst.nasa.gov
Sunt perfect conștient că situația epidemiologică actuală este gravă și nu încerc să o bagatelizez.
Dar cred că deja se zărește "lumina de la capătul tunelului" și acest lucru ne dă un pic de sperantă.
Azi, pentru prima oară după câteva luni de zile rata de infectare în București a fost mai mică decât ieri.
Diferența e mică și ar putea fi o variație statistică, dar se înscrie deja într-un trend care face să se contureze un maxim. Dacă nu a fost atins, va fi atins în zilele următoare, dar vorbim deja de un maxim, după care rata începe să scadă.
Ce înseamnă asta?
Pandemia încă nu s-a terminat. Vor mai fi infectați și morți, dar din ce în ce mai puțini.
Nu au dreptate nici apocalipticii care vorbesc de milioane de morți în România (nu e posibil așa ceva), dar nici cei care nu vor nici o restricție. Realitatea este între cele două extreme.
Măsurile de protecție sunt încă necesare: vaccinați-vă, purtați masca, evitați expunerile inutile!
Este utilă și extinderea folosirii certificatelor "verzi".
Dar nu se justifică măsuri disperate de genul unui lockdown total.
În primul rând vaccinați-vă (dacă nu ați făcut-o deja)!
Respectați măsurile și deja putem spera că vom trece și peste această perioadă grea.
La începutul lunii august a fost publicat un raport privind schimbările climatice alcătuit de mai mulți experți din întreaga lume.
Ca de obicei, jurnaliștii au anunțat evenimentul folosind titluri bombastice (fără să citească raportul) după care au și uitat de el și au trecut la alte subiecte.
Eu am preferat să citesc raportul, să compar datele din el cu studiile anterioare și abia apoi să trag concluzii.
Raportul afirmă că în ultimele decenii a avut loc o încălzire a climei cu 1,1 grade. Acesta e un fapt și nu poate fi contestat.
Numai că în previziunile făcute prin anii '80-'90, se spunea că până în 2020 vom asista la o creștere a temperaturii cu 5 grade. Așadar, există o creștere, dar mult mai mică decât cea prognozată.
În raport se mai arată că de fapt, clima este rezultatul mai multor factori și nu există o dependență liniară între cantitatea de dioxid de carbon produsă de om și temperatură. Eu spuneam asta și înainte, dar acum au ajuns și ei oficial la această concluzie.
Se recunoaște că există o variabilitate naturală a climei, dar peste acesta s-a suprapus și o influență antropică. Concluzie rezonabilă, comparabilă cu ce vă spuneam și eu anterior.
Aici trebuie precizat că până în anul 1850 a existat o epocă numită "Mica perioadă glaciară" și dacă ne comparăm cu acea perioadă e normal să existe o încălzire. Deci o parte din cele 1,1 grade sunt rezultatul normal al sfârșitului glaciațiunii, dar există și o componentă antropică a acestei încălziri.
Totuși observ că raportul se concentrează doar pe ultimele decenii sau eventual ultimele secole, deși Pământul are 4 miliarde de ani. Dacă ne raportăm la întreaga istorie a Terrei, constatăm că perioada actuală este o perioadă caldă, dar nu cea mai caldă care a existat.
În privința viitorului, experții nu s-au mai hazardat să propună un singur scenariu ci 5 scenarii diferite, dintre care cel mai pesimist vorbește de o încălzire accelerată (scenariu pe care îl consider improbabil), dar altele sunt mai moderate, existând și un scenariu în care temperatura mai crește puțin și apoi începe să scadă.
Pentru viitorul apropiat este de așteptat să avem în continuare o climă caldă (scenariile indică valori între 1,2-1,9 grade peste valorile din 1850).
Cum ne va afecta acest lucru pe noi?
În primul rând, trebuie spus că în nici unul dintre scenarii nu se pune problema ca viața să dispară de pe Terra, dar vor exista anumite schimbări în anumite zone.
Zonele cele mai afectate vor fi zonele polare, ghețarii alpini și zonele litorale.
România va fi afectată destul de puțin și aș zice că mai degrabă în bine.
Variația nivelului mării nu ne va afecta semnificativ. Va micșora puțin lățimea plajelor, dar majoritatea teritoriului țării este suficient de sus pentru a fi ferit de inundații.
O oarecare creștere a temperaturii va aduce unele schimbări în agricultură: va trebui să extindem suprafețele irigate, dar vom putea cultiva o serie de alimente pe care azi le importăm.
Iernile vor fi mai blânde, deci vom cheltui mai puțin pentru încălzire.
În schimb, alte zone ale lumii vor fi afectate mai puternic, existând inclusiv state insulare care ar putea să dispară (în scenariul pesimist).
De aceea se pune problema de a controla (pe cât posibil) acest proces de încălzire.
O parte din factorii care determină clima nu depind de noi, deci nu vor putea fi controlați.
Dar putem acționa în sensul limitării emisiilor de gaze care contribuie la efectul de seră (în primul rând dioxidul de carbon).
Acest lucru înseamnă că va trebui să renunțăm la combustibilii fosili și să-i înlocuim cu alternative ecologice.
Chiar și fără încălzirea climatică va trebui să găsim alternative energetice, pentru că rezervele de petrol se apropie deja de sfârșit.
O altă direcție este cea a sporirii eficienței energetice în toate domeniile.
Deci e bine să ne pregătim pentru o economie mai ecologică.
Luna aceasta am asistat la două lansări cu echipaj uman ale unor companii spatiale private: Virgin Galactic și Blue Origin.
Vehiculele spațiale au fost diferite, dar ambele su efectuat zboruri suborbitale în timpul cărora cei aflați la bord au avut pentru câteva minute senzația de imponderabilitate.
Trebuie să remarcăm faptul că ambele companii private au făcut progrese semnificative în ultimii ani și de această dată zborurile au fost reușite.
Totuși, altitudinea acestor zboruri a fost de numai 88 km pentru Virgin Galactic și 107 km pentru Blue Origin. La o altitudine atât de mică atracția gravitațională a Pământului este semnificativă și nu putem vorbi de imponderabilitate în sensul propriu al cuvântului.
Atunci cum se explică "imponderabilitatea" pe care au simțit-o călătorii din aceste vehicule?
Pentru început, haideți să ne gândim la un exemplu din viața de zi cu zi: atunci când suntem în lift și acesta pornește în jos, avem senzația că pentru câteva secunde devenim mai ușori. De fapt, greutatea noastră e aceeași, dar această senzație apare deoarece liftul are o accelerație îndreptată în jos.
Accelerația liftului este limitată de interacțiunile cu atmosfera și cu obiectele din jur, deci nu ajungem chiar să plutim prin lift.
Dar vehiculele suborbitale de la cele două companii au ajuns totuși în ionosferă, o zonă în care atmosfera este extrem de rarefiată și frecările sunt neglijabile. De asemenea, nu aveau nici alte obiecte în jur cu care să interacționeze.
De aceea, după oprirea motoarelor (în cazul Virgin Galactic) sau după separarea de racheta purtătoare (în cazul Blue Origin) vehiculele respective s-au mișcat doar sub acțiunea greutății. Accelerația vehiculului și accelerația gravitațională a pasagerilor erau egale și de aceea pasagerii aveau senzația de imponderabilitate atunci când se raportau la sistemul de referință al navei suborbitale.
În realitate, greutatea lor nu dispăruse, ci se mișcau odată cu nava cu accelerația gravitațională din locul respectiv (are o valoare puțin diferită față de cea de la suprafața pământului).
După care, vehiculele respective au reintrat în zona densă a atmosferei, au început să aibă frecări cu aerul și senzația de imponderabilitate a dispărut.
Putem spune că ceea ce au simțit pasagerii acestor zboruri nu e o imponderabilitate în sensul propriu al cuvântului ci o imponderabilitate relativă.
Dar pentru cei care nu au avut ocazia să zboare spre alte planete și această senzație înseamnă ceva.
Săptămâna trecută a avut loc ediția 2021 a Bucharest Tech Week.
Anul acesta evenimentul s-a desfășurat online și a fost mai puțin strălucitor decât edițiile anterioare.
Are totuși meritul că a continuat tradiția chiar și în aceste vremuri de pandemie și a reunit pasionații de tehnologie.
Am evitat o vreme să scriu despre COVID-19 pentru că era un virus nou și nu existau suficiente date despre el.
Acum a trecut mai mult de un an de la debutul pandemiei și avem ceva mai multe date din care putem să tragem unele concluzii.
Datele demografice publicate de I.N.S. ne arată că în anul 2020 a avut loc o creștere puternică a mortalității.
Dar dacă ne uităm la cauzele acestor decese observăm că există cel puțin două componente: pe de o parte există oameni care au murit de COVID și pe de altă parte există o serie de oameni care au murit din cauza restricțiilor implementate de guvern (oameni care erau deja bolnavi și nu s-au mai putut trata pentru că s-au închis spitalele, oameni care s-au îmbolnăvit de la prea mult stat în casă, oameni care și-au pierdut veniturile și nu au mai avut cum să-și îngrijească sănătatea etc.)
Totuși modelele teoretice ne arată că numărul de vieți salvate prin aceste restricții ar fi mai mare decât numărul celor care au fost uciși de restricții.
Numai că acest raționament este valabil în cazul persoanelor nevaccinate.
Acum avem și persoane vaccinate, iar vaccinurile aprobate în Uniunea Europeană și-au dovedit deja eficiența.
Dacă la început exista o reticență legată de faptul că vaccinurile erau prea noi și insuficient testate, acum avem milioane de persoane vaccinate și se vede că aceste vaccinuri chiar funcționează.
Revenind la problema restricțiilor, dacă pentru persoanele nevaccinate exista justificarea că numărul vieților salvate e mai mare decât cel al oamenilor uciși de restricții, în cazul persoanelor vaccinate restricțiile ucid oameni și nu salvează nimic.
De aceea, în cazul persoanelor vaccinate ar trebui ridicate restricțiile și ar trebui să li se permită să își reia toate activitățile, indiferent de rata de infectare pentru că pe ei nu îi mai afectează virusul.
Vaccinarea trebuie să continue pentru că aceasta este soluția de ieșire din pandemie.
Iar în cazul persoanelor nevaccinate restricțiile trebuie aplicate gradat, în funcție de rata de infectare, urmând să fie ridicate atunci când situația epidemiologică va permite.
Asta ar trebui făcut ca să salvăm cât mai multe vieți. În alte țări au început deja să se aplice asemenea măsuri și ar trebui să luăm și noi exemplu de la ei.
Iar celor care invocă egalitatea ca pretext pentru a aplica restricții și persoanelor vaccinate le amintim că primul dintre drepturile omului este dreptul la viață. Așadar trebuie să luăm acele măsuri care salvează cât mai multe vieți.
Update 1:
În insulele Seychelles se înregistrează o situație atipică care a fost folosită de antivacciniști ca argument în favoarea poziției lor: există un procent mare de vaccinați dar numărul infectărilor a crescut.
Trebuie să lămurim și acest aspect. În primul rând, în țara respectivă nu se folosesc vaccinurile Pfizer și Moderna pe care le folosim în UE ci niște chinezării ieftine și cu eficiență mai mică. Deci nu se poate extrapola cazul lor la vaccinurile noastre. Vaccinurile Pfizer și Moderna și-au dovedit deja eficiența în toate țările în care au fost folosite.
Totuși, chiar și în cazul acelor vaccinuri cu eficiență mai mică se observă că deși unii s-au mai infectat, rata de infectare este mai mică la cei vaccinați și nici unul dintre cei vaccinați nu a murit. De murit mor doar cei nevaccinați. Deci chiar și acele vaccinuri ieftine au avut un efect.
Update 2:
Statisticile Eurostat confirmă că fenomenul pe care l-am observat în România este prezent în toate țările europene. Mortalitatea a crescut semnificativ, dar morții de COVID reprezintă doar o parte din această creștere. O altă componentă o reprezintă cei care au murit din cauza restricțiilor (în primul rând bolnavi care nu au mai putut să se trateze, dar și alte categorii).
După amartizarea din februarie roverul Perseverance și-a început activitatea. Mai întâi s-a asigurat că a ajuns cu bine și sistemele sunt funcționale, apoi ne-a transmis câteva fotografii din craterul Jezero, iar în ultimele zile a început o serie de activități cu caracter practic.
A fost realizat primul zbor al unui minielicopter pe Marte. Minielicopterul Ingenuity este practic o dronă și are rolul de a testa posibilitățile de transport aerian în atmosfera marțiană.
Acest gen de vehicule ar putea fi de mare folos în misiunile viitoare.
O altă realizare a fost producerea de oxigen din atmostera marțiană. Oxigenul a fost produs din dioxid de carbon printr-o metodă electro-chimică.
Acest lucru este important deoarece viitoarele misiuni cu echipaj uman vor avea nevoie de oxigen pentru cosmonauți dar și pentru motoarele navelor spațiale de întoarcere.
Dacă putem produce acest oxigen direct pe Marte înseamnă că nu mai trebuie să-l cărăm de pe Terra.
Acestea sunt deocamdată primele rezultate obtinute dar cu siguranță vor urma și altele.
Sondele lansate spre planeta Marte in luna iulie 2020 au ajuns deja acolo.
Sonda chineza (Tianwen-1) si cea araba (Hope) au fost plasate pe orbite în jurul lui Marte, iar în această noapte roverul Perseverance lansat de NASA a amartizat cu bine în craterul Jezero și a transmis prima imagine din care rezultă că amartizarea a fost un succes.
Perseverance este cel mai mare și mai complex rover care a fost trimis până acum pe Marte.
După cum îi spune și numele, craterul Jezero este un lac secat, în care cercetătorii speră să găsească urme de viață.
O altă premieră o reprezintă faptul că roverul este dotat și cu un minielicopter numit Ingenuity.
Acum rămâne de văzut ce descoperiri vor face aceste misiuni spațiale pe Marte.
În perioada 11-14 ianuarie 2021 are loc noua ediție a tradiționalului târg de tehnologie CES.
Este cel mai important târg de tehnologie, la care participă firme renumite din întreaga lume.
Spre deosebire de anii trecuți, anul acesta târgul se desfășoară doar în format digital din cauza restricțiilor impuse de pandemia COVID-19.
Firmele își vor prezenta noile produse, dar vor exista și o serie de conferințe pe teme legate de tehnologii.
Și în anii trecuți a existat o secțiune dedicată tehnologiilor medicale, dar anul acesta componenta medicală va fi mult mai vizibilă. Există și evenimente specifice pentru tehnologiile legate de combaterea COVID-19.
De asemenea, vor fi mai vizibile tehnologiile care facilitează munca la distanță.
Dar nu vor lipsi nici tehnologiile care deja erau în trend: AI, IoT, drone, roboți de tot felul, 5G și altele.
Vor fi prezentate și ultimele tehnologii legate de smart cities și smart homes, vehicule electrice și vehicule autonome.
Nu au fost uitate nici domeniile de etertainment, e-sports, gaming, VR, AR și smart lifestyle.
Cu siguranță vor exista și surprize.
 |
| Alfred Nobel |
Săptămâna aceasta au fost anunțați pe rând laureații premiilor Nobel pe anul 2020.
Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat lui Roger Penrose pentru studii teoretice privind găurile negre și cercetătorilor Reinhard Genzel și Andrea Ghez care au pus în evidență o gaură neagră supermasivă în centrul galaxiei.
Premiul Nobel pentru Chimie a fost câștigat de Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna care au pus lapunct o metodă de editare a moleculelor de ADN.
Premiul Nobel pentru Medicină a fost acordat cercetătorilor Harvey Alter, Michael Houghton și Charles Rice pentru descoperirea virusului hepatitei C.
Pentru mai multe detalii puteți consulta https://www.nobelprize.org
În timp ce la noi habotnicii protestează împotriva tehnologiei 5G, pe alte meleaguri se lucrează deja la tehnologia 6G.
Firme precum Samsung, Huawei și altele au anunțat deja că urmează să lanseze această tehnologie până în anul 2030.
Noua tehnologie urmează să ofere viteze de transfer de până la 1Tbps făcând posibile inclusiv transmisiile holografice XR (extended reality).
Un prim pas va fi lansarea rețelelor 5G+ în jurul anului 2024, iar în 2028-2030 urmează să vedem și lansarea propriuzisă a rețelelor 6G.
Împreună cu dezvoltarea inteligenței artificiale, noua tehnologie va revoluționa nu doar domeniul telecomunicațiilor ci și multe alte domenii.
Mai multe detalii despre planurile fiecărei companii în parte puteți găsi pe site-urile firmelor respective.
Laserul de la Măgurele (ELI-NP) a atins pentru prima dată puterea de 10 petawați pe toată lungimea echipamentului, ceea ce înseamnă că toată componentele laserului sunt funcționale.
În acest moment putem spune că România deține cel mai puternic laser din lume.
Urmează ca anul viitor să înceapă efectiv experimentele la ELI-NP și rămâne de văzut ce se va descoperi cu ajutorul acestui laser.
Mai multe detalii pe https://www.eli-np.ro/article.php?id=22
