Războiul sistemelor de operare mobile

 Smarphone-urile și tabletele sunt de fapt niște calculatoare mai mici, cu câteva adaptări specifice: au procesoare RISC, pot efectua apeluri telefonice, în loc de mouse și tastatură au touchscreen și alte câteva particularități.
 În consecință, e normal să găsim și aici același triplet de sisteme de operare (Apple, Windows, Linux), dar adaptate la specificul gadgeturilor respective.

 Sistemul mobil de la Apple se numește iOS și asemenea fratelui lui mai mare (MacOS) funcționează doar pe hardware Apple (iPhone, iPad).
 Ca toate produsele Apple, și aceastea sunt foarte scumpe pentru ce știu să facă, dar dacă îți iei așa ceva poți să te dai mare că ai bani.
 Pentru a accentua această funcție de bază a iPhone-urilor, la un moment dat Apple și-a dotat gadgeturile cu un buton care nu făcea nimic, dar scria pe el "I'm rich" (sunt bogat).
 Cu asta cred că am lămurit motivul pentru care unii dau bani pe produse Apple. :-)

 Și Microsoft a scos versiuni mobile de Windows. Nu sunt chiar rele, dar au o răspândire mai limitată. Sistemul de învățământ nu a introdus și cursuri pentru telefoane mobile sau tablete și de aceea alegerile consumatorilor nu mai sunt influențate de educație.

 În schimb, marele câștigător al bătăliei sistemelor pentru mobile este LINUX. 
 Cea mai răspândită distribuție Linux pentru dispozitive mobile este Android, care deține supremația absolută în acest sector.
 Mai există și alte distribuții Linux mobile (Ubuntu Phone, Firefox OS, Tizen și altele), dar sunt mai puțin răspândite.
 Putem spune că într-o piață concurențială și fără ajutor de stat pentru Microsoft, Linux a demonstrat că e sistemul cel mai bun: e rapid, e stabil, e ușor adaptabil la o gamă largă de hardware, are suficiente aplicații scrise pentru el și după toate astea mai e și gratuit.

 Au mai apărut și alte sisteme de operare mobile (Symbian, Blackberry ș. a.), dar în prezent nu au o cotă de piață semnificativă.

Războiul sistemelor de operare PC: Mac-Windows-Linux

 Există mai multe sisteme de operare pentru calculatoare și de aceea am considerat util un articol pe această temă.
 În prezent, bătălia se duce între Mac OS, Windows și Linux.

 Mac OS e un sistem destul de bun, dar are un defect major: rulează doar pe computere Apple. Nu îl puteți cumpăra decât împreună cu un asemenea computer și chiar dacă îl obțineți separat, veți avea probleme cu driverele pentru componente non Apple.
 Și de aici începe și tragedia: sistemele Apple sunt groaznic de scumpe pentru ce știu de fapt să facă. Singurul motiv pentru care cineva alege un asemenea sistem este ca să arate lumii că e om cu bani.
 Un alt dezavantaj este că fiind un sistem minoritar, există mai puține programe scrise pentru Mac OS (minimul necesar pentru activitatea de birou există totuși).
 În concluzie, aș zice că Apple e varianta pentru snobi care nu fac mare lucru cu calculatorul, dar vor să se dea mari.

 Windows e un sistem ceva mai bine pus la punct. Rulează pe o gamă largă de hardware, există un număr mare de programe pentru Windows, se studiază în toate școlile și e folosit de cei mai mulți utilizatori.
 E soluția cea mai comodă pentru cei care vor să folosească un PC dar nu au studii superioare de informatică ci doar cursurile generale din școală și nici nu încearcă să mai învețe ceva în plus.
 Însă această comoditate are și ea un preț: pe de o parte, licența e pe bani, pe de altă parte, Windows e ținta favorită a virușilor și hackerilor.
 Așadar, la prețul licenței va trebui să adăugați prețul unui antivirus (care pe lângă faptul că e pe bani vă mai și încetinește semnificativ sistemul).
 De asemenea, multe din programele disponibile sunt pe bani.

 Linux vine cu o filosofie diferită de cea a sistemelor anterioare. Dacă MacOS și Windows erau sisteme unitare în care nu puteai schimba mare lucru, Linux are o filosofie modulară.
 Există un kernel Linux, care e componenta de bază a sistemului, iar la acest kernel se pot adăuga diverse module software (interfețe grafice, drivere, aplicații ș.a.m.d) iar prin aceste combinații de module se obțin distribuțiile Linux.
 Practic, orice om cu ceva cunoștințe de software poate să combine module și să își construiască propria distribuție adaptată nevoilor sau dorințelor sale (inclusiv în România au fost create asemenea distribuții).
 Evident, nu toți oamenii sunt specialiști IT și de aceea există și distribuții "la cheie" pe care le puteți instala direct pe calculator și le puteți folosi imediat (pentru utilizatorii obișnuiți recomand Linux Mint sau alte clone de Ubuntu).
 Avantajele sunt multiple:
  -  kernelul și majoritatea distribuțiilor sunt gratuite
  - e mult mai rapid și mai stabil decât Windows
  - nu aveți nevoie de antivirus
  - datorită filosofiei modulare permite o personalizare în limite mult mai largi
  - marea majoritate a programelor pe care în Windows le găsiți cu bani au versiuni gratuite pentru Linux (deci și aici faceți economie de bani).
 Dezavantajul principal este că nu se predă în școli și de aceea lumea nu prea știe de el. Nu e prea greu de folosit, dar trebuie să faci un mic efort de învățare.
 Un alt dezavantaj ar fi că unele programe specializate și unele jocuri au doar versiune de Windows, dar pentru majoritatea utilizatorilor, cele câteva sute de mii de programe scrise pentru Linux sunt arhisuficiente.

 Concluzia finală ar fi că Linux e cel mai bun sistem din punct de vedere tehnic (de aceea este sistemul cel mai folosit pe servere), Windows e comod pentru că asta se învață la școală (de aceea e sistemul cel mai folosit de utilizatorii obișnuiți), iar MacOS e un sistem pentru snobi care vor să arate că au bani.

 Alegeți ce vi se potrivește!

Einstein

Pe 14 martie 1879 s-a născut Albert Einstein, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică și autor al Teoriei Relativității.

A fost un om inteligent și nonconformist atât în ceea ce privește activitatea științifică cât și în viața personală.

A revoluționat Fizica, arătând că spațiul și timpul sunt noțiuni relative, dar în același timp a fost și un promotor al pacifismului.

Anvelope sferice inteligente

 Industria auto intrase într-o zonă plictisitoare, în care în afară de mici îmbunătățiri ale modelelor existente nu prea mai apărea mare lucru.
 La actualul salon auto de la Geneva, firma Goodyear a reușit să spargă monotonia cu un concept revoluționar: anvelope sferice inteligente.
 Anvelopele au formă sferică, sunt pline de senzori, își adaptează duritatea la condițiile drumului și sunt conectate la mașină prin levitație magnetică.
 Tot prin câmp electromagnetic se realizează și transmisia.
 Astfel suspensiile dispar din peisaj, iar mașina plutește pur și simplu deasupra acestor "mingi" deștepte.
 Se pot roti în orice direcție, ceea ce oferă o manevrabilitate sporită mașinii, iar senzorii ajută computerul de bord să adapteze viteza la condițiile de trafic.
 Mai multe detalii puteți vedea în clipul de mai jos:

e-Democracy sau cum ne schimbă internetul viața

1. Conceptul de e-Democracy

Dezvoltarea Internetului a adus cu sine un concept nou, total necunoscut în secolul XX sau în cele anterioare: e-Democracy

Cuvântul a rezultat prin prescurtarea sintagmei „electronic democracy”, numită uneori și Internet Democracy.

e-Democracy este o formă de democrație participativă care folosește ca mijloc de comunicare rețeaua de rețele de calculatoare numită Internet.

Tehnologiile de comunicații informatice ale secolului XXI sunt folosite atât de cetățeni cât și de instituțiile democratice ale statelor pentru susținerea democrației.

Prin intermediul lor, oamenii au posibilitatea de a lua parte în mod direct la activitatea legislativă și de a-și face cunoscute problemele și opiniile, influențând astfel activitatea Parlamentelor și a Guvernelor din țările în care trăiesc.

Voi analiza în continuare oportunitățile și problemele legate de e-Democracy, atât din punct de vedere al tehnologiei IT, cât și din punct de vedere social-politic.

2. Infrastructura

Prima condiție pentru a avea o reprezentare populară reală de tip e-Democracy este accesul la internet.

Dacă unele state europene au rate de penetrare a internetului de peste 90%, România are o rată de penetrare de numai 51.66%, fiind situată pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol.

Mai grav, în România există localități care nu au nici măcar curent electric, deci în asemenea locații nu este posibil să utilizăm calculatoare și internet.

Asta înseamnă că jumătate din populație este exclusă din start de la orice formă de e-Democracy.

În zonele urbane rețelele de cablu sau fibră optică sunt o soluție acceptabilă, care oferă acces la internet de bandă largă la prețuri rezonabile.

În schimb, în zonele rurale singura opțiune rezonabilă în prezent este rețeaua fără fir de tip 3G sau 4G, care e mai scumpă.

În acest moment, principala problemă legată de tehnologie nu este acoperirea semnalului ci costul echipamentelor și al abonamentelor.

Ca să putem avea o e-democrație reală, va trebui să găsim soluții pentru a face aceste tehnologii mai accesibile și a aduce internetul în fiecare casă.

Pe lângă existența fizică a rețelelor, mai e nevoie și de o educație care să le permită oamenilor să se folosească de ele.

3. Securitate și confidențialitate

Când vorbim de e-Democracy, vorbim implicit și despre petiții online și sisteme de vot online.

Pe de altă parte, experiența ne arată că pe lângă utilizatorii de bună credință, internetul este folosit și de tot felul de troli și hackeri.

De aceea, e important să asigurăm un sistem de securitate online, prin care o persoană să poată fi identificată precis și să știm că cel care votează are acest drept și nu votează de mai multe ori sau în numele altei persoane.

În cazul petițiilor, trebuie să știm că o semnătură pe o petiție online aparține într-adevăr persoanei respective.

Pe de altă parte, votul trebuie să rămână totuși secret, deci trebuie să știm că o anumită persoană a votat (pentru a evita votul multiplu sau votul în locul altcuiva), dar opțiunea de vot a fiecărei persoane trebuie înregistrată doar statistic (n persoane au votat cu x, dar fără să știm care sunt cele n persoane).

În același timp, oamenii care vor folosi acest sistem nu sunt experți IT, deci sistemul trebuie să fie sigur, dar și ușor de folosit pentru a fi accesibil maselor largi.

4. Limitări și oportunități de ordin uman
Experiența arată că majoritatea oamenilor nu sunt interesați să participe direct la elaborarea legilor și nici nu au suficiente cunoștințe juridice pentru a putea distinge nuanțele unui text de lege.

De aceea, ideea unei democrații participative directe care să înlocuiască Parlamentul este utopică.

Probabil că în viitorul previzibil vom avea tot o democrație de tip reprezentativ, în care organizăm alegeri (online sau offline) și aleșii alcătuiesc legile.

În schimb, e-Democracy oferă instrumentele pentru o colaborare mai strânsă între Parlament, Guvern și societatea civilă.

Oamenii simpli pot lua legătura direct cu cei aleși să îi reprezinte, le pot cere lămuriri pe diverse teme și pot iniția diverse petiții sau chiar proiecte de legi.

De asemenea, se pot organiza sondaje de opinii și referendumuri locale prin care instituțiile statului pot să cunoască voința cetățenilor și să ia decizii corespunzătoare.

De asemenea, procesul legislativ poate deveni mult mai transparent dacă proiectele de legi sunt publicate online și se organizează consultări cu societatea civilă.

O altă direcție promițătoare de dezvoltare o constituie ghișeele virtuale prin care populația poate avea acces direct la informații și poate plăti online diverse taxe și impozite sau poate obține diverse avize și adeverințe fără să mai aibă nevoie să aștepte la birouri offline.

De fapt, într-o fază ulterioară, când se va dezvolta un sistem de evidență informatică mai performant, am putea să nu mai avem nevoie de adeverințe ci să se verifice automat dacă un om și-a plătit impozitele sau dacă îndeplinește condițiile pentru a desfășura o afacere sau altceva asemănător.

În acest fel, am putea elimina multe din blocajele birocratice de care ne lovim în prezent.

Dar e-Democracy nu se referă doar la relațiile dintre cetățeni și stat.

Internetul a dat naștere și unui fenomen nou: oameni din cele mai diverse zone geografice care au anumite preocupări comune se pot organiza în comunități virtuale în care să dezbată problemele specifice domeniului respectiv.

De asemenea, prin aceste grupări online, pot organiza întâlniri și conferințe offline, marșuri și demonstrații pentru susținerea cauzei lor și alte evenimente specifice, nu numai politice ci și de altă natură (o campanie de plantat pomi, sau de ajutat orfani, un eveniment cultural sau altceva).

Nu în ultimul rând, Internetul a dus la o democratizare a accesului la informație. Chiar și oamenii care nu își permit din anumite motive să meargă la un curs dintr-un anumit domeniu sau la o anumită bibliotecă cu acces limitat, pot găsi informațiile dorite în mediul online.

5. Concluzii

Internetul a produs deja anumite mutații comportamentale în societate și cu siguranță va mai produce asemenea mutații.

Unele dintre ele le vedem deja, altele le bănuim dar cu siguranță vor exista și consecințe pe care acum noi nu putem nici măcar să le imaginăm.

Internetul reprezintă în același timp o oportunitate și o provocare, dar din datele pe care le avem în prezent putem spune că în cele din urmă va duce la dezvoltarea unei societăți mai libere și mai democratice.

6. Bibliografie
en.wikipedia.org/wiki/E-democracy

www.economica.net/romania-ultimul-loc-in-ue-la-penetrarea-internetului-cum-poate-ajuta-coala-accesul-la-informa-iile-digitale_100403.html

www.economist.com/node/10638222

www.coe.int/t/dgap/democracy/Activities/GGIS/CAHDE/2009/RecCM2009_1_and_Accomp_Docs/6647-0-ID8289-Recommendation%20on%20electronic%20democracy.pdf

www.centreforedemocracy.com/

www.unesco.org/new/fileadmin/MULTIMEDIA/HQ/CI/CI/pdf/internet_draft_study.pdf

www.oecd.org/gov/public-innovation/35176328.pdf

MWC 2016

În perioada 22-25 februarie 2016 are loc la Barcelona ediția 2016 a Mobile World Congress.

E o manifestare IT dedicată în primul rând dispozitivelor mobile, dar se pot vedea și tehnologii IOT (Internet Of  Things) sau alte tehnologii de vârf.

Vor fi lansate noi terminale mobile, tehnologii pentru rețelele mobile 5G, tehnologii pentru e-commerce și plăți mobile, aplicații diverse și multe altele.

Unde gravitationale

 O echipă internațională de cercetători a anunțat că au fost detectate în mod direct unde gravitaționale.
 Existența undelor gravitaționale a fost demonstrată teoretic de Albert Einstein, deci se stia că există, dar până acum existau doar probe indirecte cu privire la aceste unde.
 Detectarea undelor gravitationale a mai rezolvat o problemă a fizicii contemporane.

Li-Fi? Să nu ne grăbim!

Multe site-uri despre tehnologii au anunțat cu surle și trâmbițe că noua tehnologie Li-Fi (care folosește lumina) ar urma să înlocuiască tehnologia Wi-Fi (care folosește microunde), pentru că Li-Fi permite viteze de transfer mai mari.
Oricine are un minim de cunoștințe în domeniul telecomunicațiilor știe că o frecvență mai mare a undei purtătoare permite o frecvență mai mare de modulație și implicit o viteză mai mare de transfer pentru date.
Lumina are o frecvență mai mare decât microundele și de aceea e normal ca prin lumină să putem transmite informații mai rapid decât prin Wi-Fi. Această idee nu e nouă și a fost aplicată cu succes în cazul transmisiilor prin fibre optice.
Dar în cazul Li-Fi nu mai e vorba de transmisie ghidată ci de semnal liber și aici avem câteva probleme:
Lumina nu trece prin zid, deci nu veți putea să amplasați un router într-o cameră și să aveți semnal în toată casa.
Semnalul Li-Fi interferă cu lumina ambientală și de aceea nu poate fi folosit afară sau în spații cu surse de iluminat care ar putea perturba semnalul.
Lumina are o propagare rectilinie, deci chiar și în aceeași cameră, fără interferențe cu alte surse, apar zone de umbră unde semnalul nu va putea fi recepționat.

Din aceste motive, cred că tehnologia Li-Fi va rămâne o curiozitate de laborator, dar în forma actuală nu va acea succes la marele public.

Agricultura extraterestra

Pe pământ, agricultura o poate face și un analfabet, dar în spațiul cosmic situația e mult mai complicată.

Experiențe privind cultura plantelor în Cosmos se fac de peste două decenii.

La început, se utiliza o centrifugă care să creeze o gravitație artificială și în ea se planta salată.

Un capăt al cilindrului în care era centrifuga avea o fereastră prin care intra lumina, iar celălalt comunica cu nava spațială.

Au reușit să obțină ceva salată verde, dar sistemul era foarte scump, consuma multă energie și nici plantele nu creșteau prea bine fiind luminate lateral.

Între timp, tehnica a evoluat și acum se folosește un sistem de "perne" de substrat nutritiv, însămânțate superficial cu semințe orientate astfel încât la  răsărire rădăcinuța să fie spre interior iar partea verde spre exterior.

Ulterior, plantele se orientează după lumină.

"Pernele" respective sunt introduse într-o miniseră iluminată cu LED și sunt udate printr-un tub care intră direct la rădăcina plantei.

Minisera nu are nevoie de un modul separat ci poate sta chiar în nava spațială.

Sistemul s-a dovedit eficient și astronauții de pe ISS au reușit să obțină salată (pe care au mâncat-o și au spus că a fost bună) dar și prima floare în cosmos (vezi poza).

E o realizare interesantă, care deschide drumul spre dezvoltarea agriculturii extraterestre.

Teoria Panspermiei

O mare problemă a teoriilor existente la ora actuală privind originea speciilor este apariția primei celule vii.

În mod evident, materia ne-vie nu se transformă de la sine în ceva viu.

Au avut loc mai multe experimente, folosind diferite ingrediente și condiții fizice, dar cercetătorii nu au reușit să producă nici măcar o singură celulă vie. Au mai obținut ceva aminoacizi sau alte mărunțișuri, dar nu viață.

Biserica a "rezolvat" problema zicând că Dumnezeu a creat viața. Numai că varianta lor e atât de plină de contradicții logice încât nu poate fi luată în seamă ad literam. Chiar și teologii mai luminați recunosc că multe pasaje din Biblie trebuie interpretate simbolic.

Și atunci ce rămâne?

O teorie care ar putea explica apariția vieții pe Pământ este teoria panspermiei.

Conform acestei teorii, primele forme de viață ar fi putut ajunge aici de undeva din spațiul cosmic.

Privită la început ca o teorie exotică, panspermia a început să devină mai credibilă pe măsură ce au avansat cercetările spațiale.

Acum știm că în spațiul cosmic există cantități mari de materie organică.

În spațiul cosmic apropiat (zona pe unde zboară sateliții) au fost descoperite bacterii, ceea ce arată că aceste microorganisme au capacitatea de a călatori prin cosmos.

Pe de altă parte, probabilitatea ca o asemenea bacterie să ajungă pe o altă planetă e destul de mică, datorită distanțelor enorme dintre corpurile cerești și a faptului că bacteriile nu au sistem de propulsie propriu.

Însă ar fi suficient ca o singură bacterie să ajungă pe o planetă locuibila pentru ca ulterior să umple toată planeta respectivă de viață.

Deocamdată e prematur să spunem dacă lucrurile s-au întâmplat așa sau altfel, dar e o teorie care merită să fie analizată.

Universuri paralele

O temă des discutată în cosmologie este cea a Universurilor paralele.

Universul nostru este finit sau infinit?

Există un singur Univers sau există mai multe și noi suntem în unul din ele?

Sunt întrebări la care încă nu putem da un răspuns definitiv, dar pot să vă spun cam ce știm până acum.

Universul observabil are cu siguranță o limită, care emite radiația cosmică de 3K. Limita este amplasată la aproximativ 20-25 miliarde de ani lumină distanță. E o distanță imensă, pe care noi încă nu o putem parcurge, deci nu putem ajunge fizic acolo și de aceea trebuie să o studiem de la distanță. Dincolo de această limită noi nu putem vedea ce se întâmplă. Cert este că vorbim despre o limită dinamică, ca un balon care se umflă, iar noi suntem în interior.

Dar este aceasta o limită fizică a Universului, sau e doar o limită a puterii noastre de observare?

Încă nu știm. Există teorii cosmologice care presupun că Universul e infinit, dar noi putem vedea doar o parte, după cum există și teorii care afirmă că aceea ar fi limita fizică a Universului în care locuim.

Dacă Universul e finit, atunci are sens să ne întrebăm ce e dincolo.

Există alte Universuri?

Poate. Încă nu știm.

Există unele anomalii ale radiației 3K care ne arată că în unele zone ale acestei limite se întâmplă "ceva", dar încă nu putem ști clar dacă e vorba de o interacțiune cu un alt Univers sau de ceva care se intâmplă chiar în Universul nostru.

Rămâne ca cercetările viitoare să lămurească aceste probleme.

CES 2016

În perioada 6-9 ianuarie are loc la Las Vegas cel mai mare eveniment anual din domeniul tehnologiilor de vârf: CES 2016.

Sunt trei zile în care giganții industriei, dar și unele start-up-uri prezintă cele mai noi produse și concepte în domeniu.

Mai jos aveți câteva informații despre ce se poate vedea acolo:

• Realitatea virtuală și realitatea augmentată vor fi duse la noi standarde de performanță (realitate virtuală cu panorame 3D la 360 grade, realitate augmentată 4D și altele asemenea.
• Smat TV 4k și 8k din ce în ce mai inteligente și interconectabile cu alte dispozitive.
• Industria foto migrează masiv spre mirrorless.
• Laptop-tablete all-in-one cu Windows 10 și specificații hardware de top.
• Tehnologii Smart-Home din ce în ce mai performante.
• Automobile inteligente și automobile electrice mai performante.
• Roboți de tot felul: roboți de companie, roboți pentru treburi casnice etc.
• Drone utilitare tot mai performante
• Telefoane, tablete, smatwatch și alte gadgeturi

Lista este departe de a fi completă.

Premiile Nobel

 Au fost desemnați câștigătorii Premiilor Nobel pentru Medicină, Fizică și Chimie.
 Premiul Nobel pentru Medicină a fost obținut de cercetătorii William C. Campbell, Satoshi Ōmura şi Youyou Tu.
 Premiul Nobel pentru Fizică a fost câștigat de cercetătorii Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald.
 Premuil Nobel pentru Chimie a fost oferit cercetătorilor Tomas Lindahl, Paul Modrich şi Aziz Sancar.

Sursa: nobelprize.org

Windows 10

 Windows 10 este disponibil de peste o lună și deja l-am folosit suficient de mult pentru a face o comparație între el și alte sisteme de operare.
 Cu siguranță este mai bun decât Windows 8 și nu mă refer doar la aspect. Windows 8 și 8.1 au atâtea bug-uri încât mi-au scos peri albi.
 Mulți ani am folosit Linux tocmai pentru că era mai bun decât Windows.
 Acum pot spune că deja revin majoritar pe Windows 10. E comparabil cu Linux în ceea ce privește performanțele, dar are un suport pentru drivere mai bun și există mult mai multe programe pentru Windows decât pentru Linux.
 Se pare că de data asta Microsoft a reușit să scoată pe piață un produs decent.

Sfârșitul scrisului

 Finlanda a hotărât ca din 2016 copiii să nu mai învețe să scrie de mână ci să fie învățați să lucreze direct pe tastatură.
 Pentru dezvoltarea abilităților manuale vor avea cursuri de desen sau lucru manual.
 E prima țară care adoptă o asemenea soluție, dar sunt sigur că vor urma și altele.
 E clar că viitorul de digital și nu are rost să mai pierdem vremea cu metode antice.

Update

 Robotul care a aterizat pe cometă a funcționat câteva ore, după care a intrat în regim de hibernare.
 În scurtul timp în care a funcționat, ne-a transmis o serie de imagini de acolo precum și unele analize din care rezultă că a găsit compuși organici.
 Imaginile sunt ciudate pentru un pământean, dar dată fiind atracția gravitațională redusă de acolo era de așteptat să găsim un relief mai accidentat decât cel de pe planete.
 Compușii organici descoperiți deocamdată sunt niște substanțe chimice destul de simple, deci încă nu putem vorbi de organisme vii pe cometa respectivă.

Aterizare pe cometă

 Astăzi, Agenția Spațială Europeană (ESA) a reușit o premieră: pentru prima oară în istorie o sondă spațială a reușit să aterizeze pe o cometă.
 Urmărim cu interes datele pe care le va transmite de acolo.

Ziua Internetului

 Pe 29 octombrie este Ziua Internaţională a Internetului.

 Cred că cea mai mare realizare a ultimelor decenii este această reţea globală de comunicaţii digitale.

 Pe vremea când am început eu să lucrez pe calculator (în anii '80), începuse să se vorbească deja de reţele de calculatoare, dar nici măcar în filmele SF nu şi-a imaginat nimeni dezvoltarea pe care avea să o aibă Internetul.

 Cert este că deja ne-a schimbat viaţa aşa cum nici nu ne-am fi gândit.

 Internetul este un rezervor imens de informaţii, dar şi de dezinformaţii. Este o oportunitate, dar şi o mare provocare.

 A schimbat deja mentalităţile şi, indiferent dacă ne place sau nu, am devenit dependenţi de el.

 Pe Internet comunicăm, pe Internet ne informăm, pe Internet ne distrăm, pe Internet ne facem cumpărăturile şi multe altele.

 Culmea este că inclusiv cei care luptă împotriva progresului şi a tehnicii îşi desfăşoară campaniile pe Internet.

  Putem spune că deja Internetul a schimbat lumea într-un mod în care nici o altă invenţie nu a făcut-o şi acesta este doar începutul.

Cel mai puternic laser din Europa

 Azi a fost inaugurat la Măgurele un laser de un petawatt care va fi folosit în cercetare.
 Momentan este cel mai puternic laser din Europa și al doilea din lume.
 Urmează ca în viitor să fie construit tot la Măgurele proiectul ELI-NP care va cuprinde doi laseri de 10 petawatt, care va deveni cel mai mare laser din lume.

Plata cu degetul

 O bancă norvegiană a lansat Zwipe MasterCard, un card cu care se pot face plăți și care în loc de PIN folosește autentificerea biometrică cu ajutorul amprentei.
 E un nou pas spre tranzacții financiare mai sigure.
 Deocamdată cardul nu e disponibil și în România, dar probabil că va ajunge și la noi.
 Vedeți în clipul de mai jos cum funcționează acest card.

http://youtu.be/zqbKhI1QWU4