Eclipsa parţială de soare

Pe data de 21 iunie 2020 va avea loc o eclipsă de soare.
În România eclipsa va fi vizibilă ca o eclipsă parţială. În Africa se va putea vedea ca o eclipsă inelară.
La Bucureşti, eclipsa va începe la ora 08:10 şi se va termina la 09.00. În faza maximă acoperirea va fi de 4,6% din suprafaţa soarelui.
Eclipsele sunt fenomene naturale care apar periodic atunci când Luna este poziţionată între Soare şi Pământ şi astfel acoperă parţial sau total discul solar.

Primul zbor cu echipaj uman al unei agentii spatiale private

Până la urmă, Space X a reuşit să ducă primii oameni pe Staţia Spaţială Internaţională.
Până acum doar agenţiile spaţiale guvernametale reuşiseră aşa ceva.
Acesta este primul zbor cu echipaj uman pe care o agenţie privată îl face pentru a duce oameni pe ISS.
Putem spune că e un moment de cotitură în istoria zborurilor spaţiale.

Defectul sondajelor online

 Pe multe site-uri vedem câte un sondaj online din care rezultă că acel site e cel mai apreciat de către utilizatori.
Este evident că acele site-uri nu pot fi toate pe primul loc, deci ceva nu e în regulă.
Rezultatele respective sunt reale (în sensul că la acel sondaj acelea au fost opiniile) dar în acelaşi timp sunt greşite din start deoarece sondajul a fost aplicat doar în rândul celor care vizitează acel site şi nu pe întreaga populaţie.
 E normal ca un site sa fie pe primul loc în preferinţele cititorilor proprii, dar asta nu înseamnă că e pe primul loc şi la nivel naţional.
 Acelaşi lucru e valabil şi pentru sondajele online cu privire la şcoala online. La aceste sondaje au acces doar cei care sunt deja online. Cei care nu au internet sau nu ştiu să folosească aceste mijloace, nu vor răspunde la sondaj şi astfel rezultatul va fi greşit din start.
 La fel şi sondajele online cu caracter politic sau cu alte destinaţii vor da erori semnificative deoarece pături largi ale populaţiei vor fi excluse.
 De aceea, dacă cineva doreşte să afle părerea întregii populaţii cu privire la un anumit subiect este indicat să folosească metode de sondare care să poată ajunge la întreaga populaţie.

Asteroid

Miercuri, 15 aprilie 2020, ora 14.46 (ora României), asteroidul 2020 GH2 va trece la o distanţă de 358,883 km faţă de Terra.
Această distanţă este mai mică decât distanţa dintre Pământ şi Lună, dar nu există nici un pericol de coliziune.
Este totuşi unul dintre puţinii asteroizi care se apropie atât de mult de planeta noastră.
Diametrul asteroidului a fost estimat între 13 şi 30 de metri.

Predare online

În ultima perioadă, s-a desfăşurat un experiment social interesant: şcolile s-au închis, iar profesorilor li s-a cerut să ţină lecţii online.
Sigur că nu sunt primele cursuri online din lume şi nici măcar din ţară, dar e prima oară când s-a încercat generalizarea sistemului.
Până acum eu am mai folosit cursuri online doar în calitate de învăţacel, dar nu am predat online (iar cele două facultăţi şi masteratul le-am făcut totuşi la universitate cu predare în sala de curs).
Acum putem să spunem că avem o primă experienţă reală cu privire la acest tip de predare şi de ceea vă voi povesti concluziile la care am ajuns până acum.
Prima concluzie este că nici o formă de predare online nu poate înlocui relaţia directă elev-profesor. Nu o spun doar eu, ci toţi profesorii şi elevii care au încercat acest sistem (cel puţin toţi cei cu care am reuşit eu să discut).
Dacă la clasele mari am reuşit cumva să ne înţelegem, cei care predau la clasele primare îmi spun că la ei a fost dezastru şi e şi normal: cum poate lucra online un copil care abia învaţă să scrie?
O altă problemă pe care am întâlnit-o este cea a dotării: pentru a preda online nu e suficient un simplu telefon mobil. Eu cât de cât mai am câte ceva prin casă, dar mulţi profesori pur şi simplu nu au cu ce să ţină cursuri online. Unii colegi au scris lecţia de mână pe o hârtie, au pozat-o cu telefonul şi m-au rugat pe mine să o distribui mai departe pentru că ei pur şi simplu nu aveau alte posibilităţi.
Nici în cazul elevilor situaţia nu e chiar roz: există destui elevi care nu au cu ce să acceseze internetul.
Chiar şi unde mai există posibilităţi, există datorită iniţiativelor particulare. Ministerul Educaţiei nu s-a îngrijit de acest aspect.
O altă problemă este cea a platformelor de elearning.
Primele platforme care ne-au fost prezentate ca soluţii posibile erau de fapt soluţii pentru videoconferinţe. Nu recomand acest gen de soluţii. Poate că la materiile umaniste merge şi aşa, dar la disciplinele din domeniul ştiinţelor, categoric nu e suficientă o platformă pe care să spui poveşti.
În plus, soluţiile propuse de firmele comerciale (Microsoft, Google) sunt foarte restrictive şi nu poţi tu ca profesor individual să îţi faci pur şi simplu un cont şi un curs acolo. Trebuie parcurse o mulţime de formalităţi la nivel instituţional pentru a putea beneficia de soluţiile respective. Deci pentru că eu predau la un colegiu care nu e înscris în programele respective (cele înscrise reprezintă o minoritate privilegiată), pur şi simplu nu am acces pe acele platforme.
Cel mai mult ne-am descurcat cu grupuri pe WhatsApp sau Facebook. Am distribuit materiale şi am primit feedback, dar nu se compară cu feedbackul pe care îl oferă elevii la clasă, chiar şi involuntar (vezi pe faţa lor dacă nu au înţeles şi trebuie să mai explici ceva).
O altă platformă decentă pare să fie Moodle. E open source deci nu are restricţiile impuse de firmele comerciale. Nu oferă streaming live, dar are destul de multe fuuncţii utile pentru elearning, inclusiv posibilitatea de a posta videotutoriale, imagini, documente, de a da teste online şi altele. Nu e perfectă, dar e cea mai bună pe care am încercat-o până acum.
Deci, cumva se poate totuşi rezolva problema platformei.
Nu în ultimul rând se pune problema instruirii profesorilor pentru a putea lucra pe platformele respective. Acum s-a organizat câte un webinar pentru fiecare platformă, dar până acum nu prea au existat asemenea instruiri. La webinarele respective au participat câteva mii de profesori. Restul sunt tot neinstruiţi şi chiar şi cei care au urmărit webinarul respectiv nu au apucat să afle prea multe într-o singură oră pentru fiecare platformă. Deci va trebui asigurată formarea profesorilor şi apoi ei trebuie să instruiască elevii.
Dar se pune o altă problemă: timpul. Crearea unui curs online durează mult mai mult decât predarea unei lecţii la clasă. Am văzut că inclusiv experţii care ne-au ţinut webinare despre diferitele platforme pierdeau o grămadă de timp. Merită?
Un alt factor care trebuie luat în calcul este eficienţa.
Chiar şi marile universităţi occidentale, unde nu se pune problema de lipsă a infrastructurii, preferă cursurile clasice în sala de curs deoarece s-a constatat că aşa se obţin rezultate mai bune.
În scurta experienţă legată de predarea online, am observat şi eu că în prima zi a fost un entuziasm sălbatic (pentru că era ceva nou), dar după aceea elevii au devenit tot mai puţin interesaţi de acest gen de predare. Deci, pe termen lung nu e o metodă prea eficientă.
În concluzie, susţin introducerea noilor tehnologii în actul didactic, deoarece ne ajută să ilustrăm mai bine materia predată (de exemplu, nu pot să le aduc elevilor un reactor nuclear în clasă, dar pot să le arăt filme sau poze cu un reactor nuclear), însă orele trebuie să se desfăşoare în mod normal în sala de clasă.
Predarea online trebuie să fie o excepţie, nu o regulă. Se poate recurge la ea în perioadele de suspendare a cursurilor, se poate recurge la ea pentru cursuri hobby pe care le urmează elevii dacă vor şi când vor, dar nu trebuie să devină metoda principală de predare.
De asemenea, dacă se doreşte să existe şi acest gen de predare, trebuie asigurată infrastructura şi pregătirea profesorilor în acest sens.


UPDATE
Recent, Google a oferit gratuit programe care intrau in componenţa G-Suite şi pentru utilizatorii obişnuiţi.
Deci chiar dacă şcoala de care aparţineţi nu are cont instituţional de G-Suite, acum puteţi folosi Google Meet cu un cont normal de Google.
Varianta gratuită a aplicaţiilor Google nu oferă chiar toate funcţiile, dar cele mai folosite există.

5G

Tehnologia 5G nu mai e doar o teorie ci a început să fie deja implementată de reţelele de comunicaţii mobile.
Dar odată cu apariţia ei au apărut şi unii care protestează împotriva ei.
Până la un punct, acesta este scenariul care însoţeşte toate invenţiile. Până şi furculiţa a fost contestată de conservatori atunci când a apărut.
De aceea e bine să lămurim puţin lucrurile şi să vedem ce este tehnologia 5G şi ce poate să facă.
Tehnologia 5G este un protocol de telecomunicaţii care permite o transmitere a datelor mai rapidă decât tehnologiile 3G şi 4G.
Prima întrebare este: la ce ne trebuie aşa ceva?
Tehnologia 4G oferă deja suficientă viteză pentru utilizatorii normali ai unui telefon mobil: putem transmite imagini live, putem descărca fişiere  într-un timp decent, deci de ce am avea nevoie de mai mult?
Răspunsul este că tehnologia 5G va fi implementată şi pe telefoane, dar acestea nu vor fi principalii beneficiari ai acestei tehnologii.
Tehnologia 5G este gândită în primul rând pentru aplicaţiile IoT, care devin tot mai numeroase şi transmit cantităţi tot mai mari de date.
O altă întrebare este legată de posibilele efecte asupra sănătăţii.
Ca şi tehnologiile 3G şi 4G, tehnologia 5G foloseşte unde purtătoare din domeniul microundelor. Acestea nu sunt radiaţii ionizante şi în consecinţă nu produc cancer sau boli de iradiere. Radiaţiile electromagnetice ionizante (deci cu potenţial cancerigen) sunt radiaţiile UV, X si gamma, care nu au legătură cu tehnologia 5G.
Pe de altă parte, orice gospodină ştie că dacă punem un pui într-un cuptor cu microunde, acesta devine friptură. Microundele 5G nu au acelaşi efect?
Răspunsul este ca orice radiaţie electromagnetică are şi un efect termic, dar acesta depinde de puterea undei respective şi de distanţa faţă de sursă. Cuptorul cu microunde are o putere mult mai mare decât un telefon mobil. De asemenea, cuptorul transformă în friptură doar puiul din interior, în timp ce gospodina care stă lângă cuptor nu păţeşte nimic. Deci nu e cazul să vă temeţi că veţi deveni friptură când vorbiţi la telefon.
Mai general vorbind, tehnologia 5G foloseşte frecvenţe şi puteri apropiate de cele folosite în tehnologia 4G (diferenţa dintre tehnologii este protocolul de comunicaţii), deci dacă nu aţi păţit nimic de la telefoanele actuale, nu veţi păţi nimic nici de la cele 5G.
O altă întrebare este cea legată de securitatea datelor transmise prin această tehnologie.
Răspunsul este că indiferent de tehnologie, hackeri au existat şi vor mai exista. Lupta împotriva lor ţine de legislaţie şi de voinţa de a implementa legislaţia respectivă.

MWC anulat

Anul acesta, Mobile World Congress de la Barcelona nu va mai avea loc.
Organizatorii şi-au motivat decizia de a anula evenimentul prin dorinţa de a evita răspândirea noului virus din China.

CES 2020

În perioada 7-10 ianuarie 2020 are loc la Las Vegas o nouă ediţie a CES.
Este cel mai important târg de tehnologie, la care participă firme renumite din întreaga lume.
Firmele îşi expun cele mai noi produse în domeniu, dar în paralel au loc şi o serie de conferinţe la care se discută despre ultimele evoluţii tehnologice şi despre viitorul acestor industrii.
Vom vedea tot mai multă inteligenţă artificială, IoT şi roboţi.
Deja vedem inteligenţa artificială în smart homes şi smart cities dar şi în tot felul de smart gadgets.
Un alt element este tehnologia 5G care a devenit deja realitate.
Sunt deja anunţate televizoare 8k, gadgeturi cu ecrane foldabile, noi procesoare în tehnologie de 7nm şi multe alte device-uri.
Nu a fost uitat nici domeniul auto, unde vom vedea noi vehicule electrice, maşini care se conduc singure şi alte inovaţii.
Aparatura medicală pentru publicul larg devine tot mai sofisticată şi poate monitoriza tot mai mulţi factori legaţi de sănătatea persoanei.
Se va discuta şi despre securitate cibernetică, sustenabilitate, rezilienţă, criptomonede şi altele.
Ca şi în anii trecuţi, o secţiune largă a CES va fi dedicată divertismentului şi aici includem VR, AR, gaming, e-sport şi altele.
Şi pentru că oamenii trebuie să mai şi mănânce, vor fi prezente şi firme legate de tehnologiile alimentare, cum ar fi Impossible Foods.
Cu sigiranţă vor fi şi surprize.

Despre timp

În preajma Anului Nou e un moment bun să vorbim despre timp.
Toţi oamenii din toate epocile s-au confruntat cu trecerea timpului.
Îniţial, timpul a fost definit ca o mărime fizică care curge uniform într-un singur sens.
Ulterior, Einstein a demonstrat că această curgere nu este chiar uniformă şi starea de mişcare sau de repaus a unui sistem de referinţă afectează şi modul în care trece timpul în acel sistem.
Timpul devine astfel profund legat de spaţiu şi de masă.
În teoria relativităţii, timpul este considerat o altă dimensiune a spaţiului.
Numai că spre deosebire de spaţiu, care poate fi parcurs în orice direcţie şi în orice sens, timpul se încăpăţânează să curgă într-un singur sens.
Principiul II al Termodinamicii, Mecanica Quantică şi alte principii ale Fizicii ne indică un sens clar în care se vor petrece evenimentele.
Dacă punem în contact termic două corpuri cu temperaturi diferite şi nu intervenim din exterior, căldura va trece întotdeauna de la corpul mai cald la cel mai rece.
În lumea vie, organismele se nasc, cresc, îmbătrânesc şi apoi mor. Niciodată invers.
De asemenea şi alte fenomene au un sens bine determinat.
Prin aplicaţiile teoriei relativităţii putem să facem timpul să curgă mai repede sau mai lent, dar nu îl putem da înapoi.
Anul Nou este un reper temporal.
Practic, sărbătorim faptul că Pământul a mai parcurs încă o dată orbita pe care se mişcă în jurul Soarelui.
Data e aleasă convenţional şi în trecut chiar au existat perioade când anul nou începea la 1 martie, 1 septembrie, 21 martie sau alte date.
În ultimele câteva secole se foloseşte data de 1 ianuarie, care nu e nici mai bună nici mai rea decât altele.
Este şi un moment în care se obişnuieşte ca oamenii să îşi facă urări unii altora, aşa că închei articolul cu o urare:

UN AN NOU FERICIT!

Premiile Nobel 2019

Alfred Nobel

Au fost desemnaţi câştigătorii Premiilor Nobel pe anul 2019

Premiul Nobel pentru Fizică a fost câştigat de James Peebles, autorul modelului cosmologic actual, împreună cu Michel Mayor şi Didier Queloz care au descoperit o exoplanetă care orbitează o stea asemănătoare cu Soarele.

Premiul Nobel pentru Chimie a fost câştigat de John Goodenough, Stanley Whittingham şi Akira Yoshino, care au dezvoltat bateriile Litiu-Ion folosite în prezent la multe dispozitive, de la telefoane mobile până la maşini electrice.

Premiul Nobel pentru Medicină a fost câştigat de William Kaelin, Peter Rattclife şi Gregg Semenza care au descoperit mecanismul prin care celulele se adaptează la niveluri diferite de oxigen.

Pentru mai multe detalii despre laureați și realizările lor puteți accesa site-ul nobelprize.org.

Notă: Imaginea lui Alfred Nobel a fost preluată de pe wpclipart.com și aparține domeniului public.

Go Tech World

 Anul acesta, evenimentul Internet and Mobile World a fost redenumit Go Tech World.
Evenimentul a avut loc în 2 şi 3 octombrie la ROMEXPO şi a cuprins o expoziţie unde diferitele firme din domeniu şi-au prezentat produsele şi serviciile dar şi o serie de conferinţ€ de profil.
După festivitatea de deschidere la care a participat şi Preşedintele României, au urmat conferinţele specializate împărţite în mai multe secţiuni:

• Main Stage
• IT Ops Stage
• Security Stage
• Java Stage
• .NET Stage
• Digital & E-commerce Stage
• Martech Stage

S-a discutat despre tehnologia 5G, computere quantice, VR, AR, Roboţi, bionică, IoT, Smart Homes, Smart Cities, Cloud Computing şi multe altele.

Vă prezentăm mai jos şi câteva fotografii de la eveniment:

Incendiile din jungla amazoniană

 Anul acesta, incendiile forestiere din jungla amazoniană sunt mai intense decât în anul trecut (dar nu cele mai intense din istorie).
 Acesta este un fapt.
 Dar pornind de la acest fapt, organizaţiile ecologiste au declanşat o adevărată isterie internaţională susţinând că vom rămâne fără oxigen dacă arde jungla amazoniană.
 Aceasta este o minciună lansată pentru ca organizaţiile ecologiste să mai stoarcă nişte fonduri.
 Cantitatea de oxigen din atmosferă a atât de mare încât chiar dacă toată pădurea amazoniană ar arde, tot ne-ar rămâne suficient oxigen.
 Sigur că un incendiu, indiferent dacă e la noi sau la ei este regretabil şi trebuie stins, dar nu trebuie să ne lăsăm cuprinşi de isteriile lansate de ecologişti.

Expozitia Space Adventure

La Romexpo Bucuresti si-a deschis porţile expoziţia Space Adventure.
Expozitia prezintă doar o mică parte din realizările din domeniul explorărilor spatiale, dar este totusi interesant să vedeţi costume reale de astronauţi, capsulele spaţiale Apollo şi Orion şi alte obiecte folosite de cosmonauti.
De asemenea sunt prezentate numeroase imagini şi informaţii despre realizările de până acum ale NASA.
Expoziţia va fi deschisă până pe 15 octombrie, iar programul de vizitare este următorul:

• Închis în zilele de luni și marți
• Miercuri – Vineri: 10:00-19:30 (intrarea în zona de expoziție până la ora 18:00)
• Sâmbătă – Duminică: 10:00–20:30 (intrarea în zona de expoziție până la ora 19:00)

Mai jos puteţi vedea câteva imagini din expoziţie:

Macheta unei rachete

Costum de cosmonaut

Capsula Apollo

Interiorul capsulei Apollo

Bordul de comanda al unei navete spatiale

Capsula Orion

Pământul văzut de pe Staţia Spaţială Internaţională

Buchares Tech Week 2019

În săptămâna 20-26 mai 2019 va avea loc o nouă ediţie a Bucharest Tech Week, unul din cele mai importante evenimente locale legate de tehnologie.
În perioda 20-24 mai vor avea loc conferinţe adresate celor care lucrează în domenii care au legătură cu tehnologia şi în care vor fi prezentate ultimele noutăţi în domeniu.
Conferinţele vor fi grupate în următoarele secţiuni:

• Innovation Summit
• Java Summit
• .NET Summit
• Fintech Summit
• HR Masters Summit

În perioada 24-26 mai va avea loc Bucharest Tech Expo, o expoziţie adresată publicului larg, amplasată în Piaţa Universităţii.

Vor fi prezentate noutăţi din domeniul roboticii, drone, smart homes, smart gadgets, vehicule electrice (inclusiv automobile electrice), realitate virtuală, imprimare 3D şi altele.
De asemenea, vor avea loc şi numeroase evenimente partenere în diferite locaţii din oraş.

Imaginea este de la o ediţie anterioară a Bucharest Tech Week

Astrofest 2019

Pe 25 mai 2019 va avea loc o nouă ediţie a Astrofest. Locaţia aleasa în acest an pentru acest eveniment este ParkLake Bucureşti.
Este o acţiune de popularizare a ştiinţei care se adresează celor pasionati de astronomie şi explorări spaţiale.
Vor avea loc sesiuni de observaţii astronomice, expoziţii, o întâlnire cu Dumitru Prunariu şi alte evenimente legate de Ştiinţă şi Cosmos.

Schimbarea orei

În această noapte trecem din nou la "ora de vară".
E una din ultimele schimbări de acest gen pentru că deja Parlamentul European a decis renunţarea la această practică.
Să vedem totuşi cum a apărut această idee, ce efecte a avut şi de ce s-a renunţat la ea.
Ştim că Pamântul e aproximativ sferic şi are o mişcare de rotaţie în jurul axei proprii dar şi una de revoluţie în jurul Soarelui.
Din compunerea celor două mişcări rezultă ciclul zi-noapte şi ciclul anotimpurilor.
Datorită faptului că axa de rotaţie a Pământului este înclinată faţă de orbită, în timpul iernii ziua e mai scurtă, iar în timpul verii e mai lungă.
Pornind de la acest fapt, nişte patroni zgârciţi au ajuns la concluzia că firmele lor ar putea să facă economie de curent dacă ar suprapune mai bine programul de lucru cu orele în care e lumină afară.
În consecinţă, au venit cu aceată idee a schimbării orei de două ori pe an, pentru a face ei un pic de econimie.
Economia era doar pentru firme. Populaţia nu a câştigat nimic.
Dar patronii au făcut uz de puterea lor de lobby şi au convins guvernele să adopte schimbarea orei.
Când a început să se aplice această măsură, s-a observat că oamenii au nevoie de o perioadă de adaptare pentru a trece de la o oră la alta, iar in cazul celor mai sensibili această modificare a orarului poate produce diferite probleme de sănătate.
Nici cei mai rezistenţi nu se adaptează prea uşor şi de aceea, câteva zile după schimbarea orei sunt obosiţi şi nedormiţi.
Pornind de la această constatare, Parlamentul European a avut iniţiativa de a organiza o consultare online pentru a vedea şi părerea populaţiei în această privinţă.
Răspunsul populaţiei a fost clar împotriva schimbării orei, fapt pentru care şi Parlamentul European a votat pentru renunţarea la această măsură.
Hotărârea Parlamentului European se va aplica din anul 2021.
Până atunci, mai schimbăm ora.

Sursa imagine: https://wpclipart.com/

MWC 2019

În perioada 25-28 februarie 2019, va avea loc la Barcelona o nouă ediţie a Mobile World Congress.
E cel mai mare eveniment european destinat tehnologiilor mobile, care reuneşte expozanţi din întreaga lume.
Aici vor fi prezentate noile tehnologii în domeniu (vedeta anului e tehnologia 5G), vom vedea lansări de noi telefoane mobile şi alte gadgeturi smart, dar vor avea loc şi conferinţe de specialitate.
Se va discuta despre 5G, IoT, Internet of Bodies, Tehnologii de innternet la altitudini mari (de exemplu pentru avioane şi drone), legătura om-tehnologie (oamenii pe primul loc), roboţi, smart homes, smart cities, tehnologii mobile pentru educaţie, telemedicină şi multe altele.

Ultima Thule

În prima zi a acestui an, sonda spaţială NewHorizons a trecut în apropiere de Ultima Thule şi a început să transmită informaţii despre acest corp ceresc (vezi imaginea).
Ce este Ultima Thule şi de ce este important acest studiu?
Dincolo de orbita lui Pluto se află o zonă numită Centura Kuiper, unde se găsesc o mulţime de obiecte cereşti de dimensiuni mici. Unul din aceste obiecte este Ultima Thule.
Ultima Thule va rămâne acolo, la mare de distanţă de Terra, deci nu prezintă nici un pericol pentru noi şi nici nu reprezintă o miză economică.
În schimb, ne poate ajuta să ne înţelegem mai bine propriul trecut.
Spre deosebire de zonele apropiate de Soare, unde vedem planete clar formate, în Centura Kuiper procesul de formare a planetelor nu a ajuns niciodată la o fază prea avansată.
Obiectele prezente acolo nu sunt planete, ci sunt un fel de "cărămizi de construcţie" a planetelor.
Studiul acestor obiecte este un fel de arheologie cosmică care ne poate ajuta să înţelegem cum s-a format propria noastră planetă.
Ultima Thule este un corp ceresc bilobat, cu lungime de 33 Km şi lăţime de 15 Km.
Nu are nici sateliţi, nici atmosferă.
Are o densitate mică (deci nu e o structură compactă ci are şi goluri în interior).
Este format mai mult din gheaţă, dar conţine şi impurităţi care îi dau o culoare roşiatică.
Cei doi lobi (Ultima şi Thule) au formă aproximativ sferică şi din datele de care dispunem se pare că s-au format separat, dar ulterior s-au ciocnit şi s-au unit.
Ciocnirea a avut loc la o viteză destul de mică (sferele nu s-au spart, dar în zona de contact se pot vedea urme de gheaţă topită si apoi resolidificată), deci e vorba de două corpuri care s-au format din acelaşi nor de materie şi apoi s-au atras gravitaţional unul pe altul.
Observaţiile de pănă acum sunt compatibile cu modelul formării planetelor prin acreţie.


Sursa foto: NASA

CES 2019

În perioada 8-11 ianuarie are loc la Las Vegas o nouă ediţie a târgului de tehnlogie CES.
Este cel mai mare eveniment de tehnologie la care vom vedea cele mai noi produse, dar şi ultimele tendiţe de dezvoltare.
Peste 4500 de firme din toată lumea îşi vor prezenta produsele, dar pe lângă lansările de produse vor avea loc şi conferinţe de profil.
Vom vedea cele mai noi telefoane, computere, televizoare, dar şi alte game de produse.
La conferinţe se va discuta despre stadiul actual de dezvoltare tehnologică şi despre tendinţele viitoare.
Se discută despre reţele şi device-uri 5G, dar începe să se contureze şi tehnologia 6G.
Se discută despre roboţi şi inteligenţă artificială, maşini autonome, maşini zburătoare, drone, smart homes şi smart cities, VR/AR, IoT, gaming, digital parenting şi multe altele.
Nu în ultimul rând, se pune tot mai mult accentul pe rezilienţă: tehnologiile nu mai trebuie să fie doar inteligente, ci şi capabile să reziste la eventuale calamităţi.
În cazul producerii unei calamităţi, reţelele de comunicaţii şi infrastructura tehnologică trebuie să rămână funcţională şi să ne ajute să depăşim această stare.
Cu siguranţă vor fi şi surprize, pe care le vom vedea la momentul potrivit.

e-Commerce

 Comerţul electronic este deja o realitate care a devenit posibila datorită tehnologiei.
 Dar e bine să vedem care e stadiul actual de dezvoltare şi ce ar mai fi de făcut.
 Astăzi, aproape oricine îşi poate face un magazin online pe care să vândă ceva.
 Partea care ţine de site e deja bine pusă la punct şi nici nu mai costă foarte mult.
 Trebuie totuşi să aveţi în vedere şi securitatea site-ului şi conformarea la regulile privind datele personala (GDPR).
 Dar înainte de a face un magazin online, e nevoie să vă înregistraţi oficial la Registrul Comerţului ca să puteţi desfăşura activităţi comerciale. Puteţi opta pentru PFA, SRL sau alte forme de organizare legale, dar trebuie să fiţi înregistraţi.
 Până aici e partea frumoasă: faci un magazin online, lumea comandă cu câteva click-uri, se poate ataşa un soft care generează facturile automat şi urmează expediarea produselor.
 Aici începe durerea: dacă partea informatică e la un nivel decent de dezvoltare, infrastructura de transport e sub orice critică.
 Nu putem avea un e-commerce civilizat dacă nu punem la punct şi partea de transporturi.
 Un alt aspect pe care trebuie să îl avem în vedere este că pe lângă comercianţii legitimi există şi ţepari online.
 Cum ne ferim de ei?
 În primul rând, verificaţi dacă site-ul respectiv are trecute datele de identificare ale firmei care îl operează (la rubrica "Contact" sau la rubrica "Despre"). Dacă nu, mai bine NU CUMPĂRAŢI nimic de la ei.
 În cazul produselor fizice, optaţi pentru plata ramburs la primirea coletului. Altfel riscaţi să daţi banii şi să nu primiţi nimic.
 În cazul în care faceţi totuşi plăţi online cu cardul, folosiţi doar site-uri înregistrate 3D Secure. NU FACEŢI PLĂŢI ONLINE PE SITE-URI NESECURIZATE!
 Apoi, înarmaţi-vă cu multă răbdare. Dacă comanda se face din câteva click-uri, livrarea durează destul de mult.