De unde știm că Pământul e rotund

 

Pământul văzut din Cosmos

Aproape că nu îmi vine să cred că în zilele noastre trebuie să scriu un asemenea articol, dar din moment ce mai există oameni care susțin că Pământul ar fi plat, e bine să lămurim lucrurile.

Cel mai simplu argument ar fi că deja suntem în era spațială și avem imagini ale Pământului fotografiat din spațiul cosmic.

Una dintre ele am postat-o puțin mai sus și se vede clar că Pământul e rotund (are o formă aproape sferică cu mici neregularități).

Totuși, pentru cei care nu sunt convinși de acest argument și spun că imaginea ar fi fost prelucrată în Photoshop (deși nu exista Photoshop pe vremea când a fost făcută poza respectivă), vom da și alte argumente, pe care le puteți vedea chiar aici, pe Pământ.

Încă din antichitate s-a observat că atunci când o corabie se apropie de țărm, vedem întâi catargul și abia dupa ce se apropie mai mult vedem și partea de jos. Același lucru este valabil și când ne apropiem de munți: vârfurile munților se văd de la distanță mare, dar orașele și satele de la poalele munților le vedem doar când ajungem aproape de ele. Explicația pentru ambele fenomene este că Pământul este curbat și de aceea vedem mai întâi partea de sus a corabiei sau a munților.

Un alt argument este că în timpul eclipselor de Lună vedem umbra Pământului pe Lună și aceasta este rotundă.

În secolul XVI, expediția lui Magelan a arătat ca dacă navigăm tot timpul spre vest, ajungem în punctul din care am plecat. Asemenea expediții au tot fost făcute și în secolele care au urmat și astăzi știm că dacă navigăm doar spre est sau doar spre vest ajungem in locul din care am plecat.

Un alt argument este existența fuselor orare diferite pe glob, care este o consecință a faptului că Pământul este rotund și se rotește în jurul axei proprii. 

Mai pot fi găsite și alte argumente, dar sper că acestea pe care le-am menționat deja sunt suficiente pentru a lămuri problema.

Isaac Newton

 

Pe data de 25 decembrie 1642 s-a născut Isaac Newton.

Este considerat unul dintre cei mai mari savanți ai lumii.

A contribuit semnificativ la dezvoltarea fizicii și matematicii. 

El a creat metodele de calcul diferențial și integral pe care le-a aplicat apoi în fizică.

Principala sa lucrare a fost "Principiile matematice ale filosofiei naturale" (1687)

De la el ne-au rămas Legile lui Newton, Legea atracției universale, Discul lui Newton, Inelele lui Newton, calculul diferențial și integral, binomul lui Newton și multe altele.

Sigur ca în secolele care au urmat știința a mai progresat, dar Newton rămâne unul din cei mai importanți savanți.

Premiile Nobel 2024

 

Alfred Nobel

Au fost anunțate Premiile Nobel pe anul 2024.

Premiul Nobel pentru Medicină a fost acordat cercetătorilor Victor Ambros și Gary Ruvkun  pentru descoperirea rolului micro-ARN în reglarea post-transcripțională a genelor.

Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat cercetătorilor John J. Hopfield și Geoffrey E. Hinton pentru descoperiri fundamentale și invenții care fac posibilă inteligența artificială cu ajutorul rețelelor neuronale.

Premiul Nobel pentru chimie a fost acordat cercetătorilor David Baker, Demis Hassabis și John M. Jumper pentru descoperiri privind structura moleculară a proteinelor și proiectarea unor proteine noi.

Mai multe detalii pe https://www.nobelprize.org/

Fenomenele meteo extreme

 

Atmosfera este un sistem dinamic instabil față de condițiile inițiale. De aceea vremea nu poate fi prevăzută cu precizie și vedem că uneori chiar și prognozele de pe o zi pe alta pot fi greșite (iar cele pe termen lung au o probabilitate și mai mare de a fi greșite).

Uneori, această instabilitate ia forma unor fenomene meteo extreme, cum ar fi furtuni, viscole, sau dimpotrivă secetă și caniculă.

Aceste fenomene au existat și în trecut și vor exista cu siguranță și în viitor.

Problema este că aceste fenomene produc pagube materiale și uneori victime umane.

Fenomenele meteo extreme nu pot fi împiedicate de om (cel puțin nu cu tehnologia actuală) și în unele cazuri nici nu pot fi prevăzute cu precizie.

Chiar dacă nu putem evita producerea lor, există  totuși niște măsuri prin care putem limita pagubele.

Deja se cam știe care sunt zonele inundabile și ar trebui interzise construcțiile în zonele respective.

În unele zone (cum ar fi zona Galați, recent afectată de inundații) au existat în trecut o serie de lacuri naturale care comunicau cu Dunărea și Prutul și preluau apa în perioadele ploioase apoi o eliberau lent în perioadele secetoase asigurând astfel un nivel rezonabil al apei pe tot parcursul anului. Aemenea lacuri erau Lacul Brateș, Balta Brăilei (actuala "Insula Mare a Brăilei") dar și salba de lacuri dintre Galați și Isaccea. 

Toate acestea au fost îndiguite și secate în mare măsură în perioada comunistă pentru a mai câștiga niște hectare de teren arabil. 

Nici din punct de vedere agricol nu a fost o afacere prea bună, pentru că terenurile obținute prin secarea lacurilor nu au stratul de cernoziom fertil care hrănește plantele și de aceea recoltele obținute sunt mici, dar prin secarea lor s-a eliminat acel mecanism natural de reglare a nivelului apei și acum vedem că în perioadele ploioase avem inundații în unele cartiere ale orașului iar în perioadele secetoase, nivelul Dunării scade atât de mult încât împiedică navigația.

Soluția ar fi să refacem aceste lacuri naturale. Chiar și din punct de vedere economic am câștiga mai mult din turism și pescuit decât câștigăm acum din agricultura de pe terenurile respective și în plus am reface mecanismul natural de protecție împotriva inundațiilor.

În zonele în care nu au existat în mod natural asemenea lacuri putem construi baraje și lacuri artificiale cu rol de regularizare a râurilor și care pot avea și alte întrebuințări (irigații, piscicultură, hidrocentrale, etc.)

Un alt lucru pe care îl putem face este creșterea suprafețelor împădurite, care au și ele un rol în limitarea scurgerilor torențiale.

În funcție de condițiile locale, mai pot fi luate și alte măsuri.

Așadar, nu putem evita producerea unor fenomene meteo extreme, dar se pot lua măsuri pentru limitarea efectelor acestora.

Noaptea Cercetătorilor

 

În fiecare an se organizează un eveniment numit "Noaptea Cercetătorilor" prin care cercetătorii din diferite domenii își prezintă o parte din activități în fața publicului larg.

Anul acesta, noaptea cercetătorilor va avea loc pe data de 27 septembrie în București dar și în alte localități din țară.

În București, evenimentul se va desfășura în mai multe locații:

• Casa Filipescu-Cesianu 
• Muzeul "Grigore Antipa" 
• Parcul Lumea Copiilor 

La toate locațiile veți găsi standuri ale institutelor de cercetări sau ale universităților la care sunt prezentate și date despre activitatea acestora, dar și experimente concrete pentru public.

Pentru alte orașe, verificați evenimentele din localitatea dumneavoastră.

Transportul electric

 

Se vorbește din ce în ce mai mult despre transportul electric. Avantajul este că e mai puțin poluant decât petrolul.

Automobilul electric este deja prezent pe piață, dar așa cum observă utilizatorii, performanțele acestui tip de automobil încă nu sunt la nivelul automobilului pe benzină sau motorină, în timp ce prețurile acestor automobile sunt mai mari decât cele ale mașinilor cu combustibili fosili. O altă problemă (poate cea mai mare problemă) e lipsa stațiilor de încărcare.

Totuși, tehnologia progresează permanent și performanțele automobilelor electrice se îmbunătățesc și sperăm că nu e departe ziua în care automobilele electrice vor deveni o normalitate.

Pe de altă parte, avem și mijloace de transport electric pentru care tehnologiile sunt deja puse la punct, cum ar fi trenul electric, tramvaiul, metroul, troleibuzul și altele. 

Acestea au avantajul că nu necesită o baterie de stocare ceea ce implicit înseamnă un randament mai bun decât la automobilul electric și pe de altă parte, prețul este mult mai accesibil.

În schimb, au dezavantajul că pot circula numai pe trasee prestabilite, pe când automobilul ne duce exact în punctul în care avem nevoie.

Aș zice că în acest moment cred că e indicat să investim mai mult în aceste mijloace de transport în comun care folosesc curent electric prin electrificarea totală a căilor ferate, înlocuirea autobuzelor cu troleibuze în orașe, dezvoltarea liniilor de metrou și altele asemenea. 

Prin aceste investiții putem obține un transport mai ieftin și mai puțin poluant.

Iar în viitor ne putem gândi și la trecerea la automobile electrice, dar pentru asta trebuie să dezvoltăm în primul rând rețeaua de stații de încărcare electrice și de asemenea să așteptăm noile modele de automobile electrice cu raport calitate-preț mai bun decât în prezent.

Bucarest Tech Expo 2024

 În perioada 14-16 iunie 2024 are loc la Romexpo o nouă ediție a Bucharest Tech Expo.

Anul acesta, partea cea mai bine reprezentată este cea legată de vehicule electrice. 

Puteți vedea o gamă largă de mașini electrice, dar și scutere electrice, biciclete electrice sau alte categorii de vehicule:

Nu puteau lipsi nici roboții:

Sunt prezente și diferite tehnologii smart home:

Nu a fost uitată nici industria de gaming:

Dar și alte tehnologii:

Bucharest Tech Expo poate fi vizitat gratuit pe bază de înregistrare și multe din tehnologiile prezentate acolo pot fi testate la fața locului.

Ecologism vs. ecologie (sau cum distrug ecologiștii planeta)

 

Mai întâi voi explica cei doi termeni pe care oamenii adesea îi confundă:

Ecologia este o știință care studiază interdependența dintre diferite specii de viețuitoare precum și între viețuitoare și mediul în care trăiesc. Savanții care studiază ecologia se numesc ecologi.

Ecologismul este o doctrină politico-economică care folosește ecologia ca pretext pentru atingerea unor scopuri politico-economice. Activiștii din acest domeniu se numesc ecologiști.

Unele scopuri urmărite de ecologiști sunt mai vizibile (de exemplu politicienii ecologiști urmăresc să ocupe posturi în parlament, guvern sau alte structuri de conducere), altele sunt mai puțin vizibile.

Un exemplu ar fi protestele anti-fracking din România. La data respectivă erau două firme care căutau gaze de șist pe teritoriul țării noastre: firma americana Chevron și firma rusească Gazprom. Dar toate protestele au fost îndreptate numai împotriva firmei americane și nici unul împotriva firmei rusești ceea ce înseamnă că de fapt pe ecologiști nu îi interesa protecția mediului ci doar compromiterea firmei americane pentru a asigura monopolul firmei rusești. La fel au procedat și în alte țări.

Iar dacă ecologiștii vă lasă imaginea unor tineri naivi care militează pentru păsărele și floricele din pură convingere, e bine să știți că GretaThumberg a devenit milionară în urma activităților ei și nu e singura care e plătită de anumite firme pentru a protesta împotriva firmelor concurente.

De regulă, ecologiștii protestează întotdeauna împotriva industriei occidentale și niciodată împotriva marilor poluatori din Rusia sau Iran.

Dacă ecologiștii s-ar limita la a protesta împotriva firmelor celor mai poluante, poate că ar mai fi cum ar mai fi. Reducerea poluării e o dorință legitimă.

Dar unii ecologiști protestează inclusiv împotriva ecologiei. 

Există ecologiști care protestează împotriva hidrocentralelor și a altor energii verzi, obligând astfel țările în care acționează să folosească energii mai poluante (petrol, cărbuni etc.). 

Recent au avut loc proteste ecologiste împotriva construirii unei fabrici de mașini electrice (care poluează foarte puțin), ceea ce obligă oamenii să folosească mașini pe benzină sau motorină (care poluează mai mult).

Există și alte cazuri în care vedem că ecologiștii luptă împotriva ecologiei și astfel în loc să salveze planeta așa cum pretind, ei de fapt distrug planeta. 

În concluzie, am tot respectul pentru ecologi și ecologie, folosesc pe cât posibil tehnologii nepoluante și susțin acest gen de tehnologii, am plantat sute de pomi și în general sunt un pasionat de natură, dar nu susțin cererile aberante ale unor organizații și partide ecologiste care au ajuns să protesteze inclusiv împotriva energiilor verzi.

Despre directiva UE privind performanta energetica a clădirilor

 

 În ultimele zile au apărut în presă o mulțime de articole care pun pe seama unei directive UE interzicerea centralelor de apartament sau a sobelor cu lemne.

Pentru că multe din articolele respective conțineau afirmații aberante din punct de vedere tehnic, am citit și eu directiva ca să vedem totuși ce ne cere UE.

Dacă doriți sa citiți personal documentul, îl găsiți aici.

Directiva are în vedere limitarea folosirii combustibililor fosili pentru încălzirea locuințelor.

Pentru început e bine să clarificăm noțiunea de combustibili fosili. Această categorie include petrol, gaze naturale, cărbuni și alte materiale care se extrag din pământ și produc căldură prin ardere.

Biomasa (inclusiv lemnul) și biogazul, etanolul și alți biocombustibili nu sunt combustibili fosili și UE nu are nici un motiv să îi interzică pentru că biocombustibilii sunt neutri din punct de vedere climatic. 

Așadar, nu se pune problema interzicerii sobelor pe lemne sau alți biocombustibili.

În privința gazelor, directiva nu cere interzicerea centralelor de apartament (nici măcar nu sunt menționate centralele de apartament) ci renunțarea treptată la orice formă de încălzire pe bază de gaze naturale, inclusiv la actualele CET-uri pe gaze, deci va trebui să se treacă treptat la soluții de încălzire mai ecologice, cum ar fi pompele de căldură sau panourile solare sau centrale geotermale sau altele.

De asemenea se cere renunțarea la ceilalți combustibili fosili (petrol, cărbuni etc.) în favoarea energiilor regenerabile.

Aș mai sublinia un aspect: directiva se referă în primul rând la construcțiile noi. Dacă aveți deja o centrală de apartament sau altă instalație de încălzire pe gaze, nu vine nimeni să vă ia centrala.

În directivă mai sunt prevăzute și alte măsuri legate de eficiența energetică a clădirilor, cum ar fi izolarea termică, dotarea clădirilor care au parcări sau garaje cu instalații pentru încărcarea vehiculelor electrice, folosirea recuperatoarelor de căldură și altele.

Prima aselenizare privată

 Dacă în urmă cu 10 ani firmele spațiale private aveau doar încercări nereușite de lansare, între timp lucrurile au evoluat și acum asistăm la misiuni spațiale complexe ale unor firme private.

Pe 22 februarie 2024 a avut loc prima aselenizare a unui modul lunar privat. Este un modul fără echipaj uman (cum au mai fost și altele trimise pe lună), dar noutatea este că de data aceasta vorbim de o misiune privată și nu de una guvernamentală.

Pentru o asemenea misiune, numită IM-1, au colaborat mai multe firme.

Modulul robotic din clasa Nova-C, numit "Odysseus", a fost realizat de firma Intuitive Machines și are aproximativ dimensiunile unei cabine telefonice. 

Racheta purtătoare Falcon 9 a fost realizată de firma SpaceX.

De asemenea, firmele private au colaborat și cu agenția guvernamentală NASA care le-a pus la dispoziție infrastructura de lansare de la Kennedi Space Center și are câteva aparate științifice la bordul modulului.

Modulul a fost lansat pe 15 februarie și o săptămână mai târziu a aselenizat în apropiere de polul sud al lunii unde urmează să facă o serie de observații științifice.

Această regiune selenară prezintă un interes deosebit pentru misiunile viitoare datorită prezenței apei înghețate care ar putea fi utilă pentru misiunile cu echipaj uman.

CES 2024

 

În perioada 9-12 ianuarie 2024 are loc la Las Vegas o nouă ediție a tradiționalului târg de tehnologie CES.

Este cel mai important târg de tehnologie, la care participă firme renumite din întreaga lume.

Firmele își vor prezenta noile produse, dar vor exista și o serie de conferințe pe teme legate de tehnologii.

Vom vedea noutăți cu privire la inteligența artificială, sisteme avansate de transport aerian și naval, dar și tehnologii legate de industria auto, IoT și robotică, telecomunicații, smart cities, smart homes, smart education, e-sports, industria divertismentului, VR, AR, 3D printing, e-health, Metaverse și multe altele.